Poezie
Poveste cu aer
1 min lectură·
Mediu
în noaptea aceea stelele explodară.
cu sori,
cu planete,
cu aer cu tot.
ne protejam palmele cu articole rupte din ziare
și alte lucruri ce țin acum de domeniul trecutului
și bineînțeles ne iubeam...
prim mulțimea de lucruri ce se rotea în jurul nostru
oamenii întrebau despre oase și fulgi,
despre pământ și mare
și nu în ultimul rând
despre zare...
aerul visa.
pământul.
apoi spinările.
trenurile săreau de pe șine.
noi respiram înfiorați.
doar aerul pe care îl respirăm acum amândoi
mai este același
cu care odată umpleam spațiile
dintre noi!
era seară.
era toamnă.
nu bănuiam ce va urma...
023.965
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- chelariu claudiu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 101
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 24
- Actualizat
Cum sa citezi
chelariu claudiu. “Poveste cu aer.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/chelariu-claudiu/poezie/1774751/poveste-cu-aerComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
PPE importantă acea reflecție despre nebănuiala a ceea ce va urma. Consider că aici se concentrează din nou întreg poemul. Este o trecere de la lejer la grav, dar cred că era necesară această voită subțiere pentru a se îngroșa din nou și iar să se subțieze...Este o oscilație a evenimentului anticipând teribilul!!
Un text care se susține foarte bine pe latura imprevizibilului
Cu stimă
PP
Un text care se susține foarte bine pe latura imprevizibilului
Cu stimă
PP
0
la mijloc se rupe și începe indecizia între confesiv și descriptiv, ca o deraiere. ar mai fi trenurile acelea, care cumva reguprează, redau din ținuta inițială, prin cum sunt introduse în discurs.