Poezie
hoinar printre cuvinte
3 min lectură·
Mediu
dormeam visand in copaci fructe dulci,
fructe coapte in podul palmelor tale argintii,
parinti ce nu si-au vazut niciodata moartea
imprimati in oasele tandre, sculptati pentru noi in stil epileptic,
aripi fecunde ce-si incercau tacute zborul spre cer
si calatori dormind linistiti sub apa;
urme de pasi imprimati pe cer mi-au sfidat privirea
si tacerile au cazut odata cu ultimul fruct
si m-am trezit visand colturi de stele
si turte coapte pe marginea buzelor tale fierbinti;
pe-atunci calatorul dormea linistit cu ceafa pe sabie
suspinand ca o mana torturata
pana spune si ce a mancat maine
si ce a ucis
si pe cine a sortit sa fie dat prada iubirii; toate stau in vitrina
si striga dupa mine ca dupa mos craciun,
dar eu, gol, dezbracat, fara cuvinte nu am, ce oferi;
ti ti ta, canta iubita in palmele mele
si eu ma fac mut si nesfarsit si cred
si rosesc fara sfarsit
si cresc enorm; steaua ce m-a visat alaltaieri
a fost condamnata pentru viol- un fel de privirea prea directa
care mi-a rupt bataile inimii
si m-a nascut din nou, inca o data, iarasi,
pentru a nu stiu cata oara am cazut in meandrele trupului tau,
pentru a nu stiu cata oara am uiat sa-mi iau pilula de fericire
ca sa dorm linistit si sa rad si sa plang si amandoua deopotriva;
academicieni nostalgici dupa ierburi compacte
citindu-si in stele norocul,
babe ce dau cu ghiocul
si eu, colecionarul de inimi- sadism dus la limita extrema,
sarutand orice tampla ivita si presupusa
si scaldand in acelasi sange amantii perfecti,
uitati in sertarul vesniciei pentru o vreme,
pentru cata vreme...
pana cand ochiul n-o sa mai existe
si frunza n-o sa mai bata
si copilul n-o sa mai planga
si ingerii n-or sa mai minta
si cerul n-o sa mai vina peste noi
si copacul n-o sa mai rada
cand n-o vedea sarutul risipit printre ramuri
si eu n-o sa mai mor la tine in brate
si nimic n-o sa se mai intample fara voia pamantului;
atunci unicornul ne-a daruit cate un sarut de ne-au tremurat talpile
si bunicului meu i-au crescut aripi
si a inceput sa iubeasca aheii ce si-au batut inima pentru iubire
si tu, acelasi tu, tu iubind, tu rotunjind pentru a nu stiu cata oara
lacrimi, secunde, vise, pernute, cercuri, banane, dinti sticlosi,
limbile moarte, dar inca senzuale, pline de erotism;
si timpul a stat pe loc uimit si a filmat recitalul nostru
pana cand crestele au inceput sa nu mai fie creste,
nici muntii munti, nici tamplele tample, nici sarutul sarut,
nici hitler hitler, nici iubita iubita, nici cerul cer,
nici efemerul efemer;
ultimul drum spre paradis a ars chiar in fata nedumeririi noastre
si noi am sfidat tacerea
si am strigat pana ni s-au daramat inimile
si s-au amestecat
si a rasarit doar una, singura,
ingemanand pamant si cer si noapte
si zi si vitrine si fotografii
si iubiri defecte si emotii
tarzii...
024061
0
si frunza n-o sa mai bata /
si copilul n-o sa mai planga /
si ingerii n-or sa mai minta\" etc).
Mai cunosc un \"hoinar printre cuvinte\", pe acest site, unul care, la fel ca si tine, stie sa le insiruie, parca, asa, la intamplare: cu impact nescontat! (\"nici muntii munti, nici tamplele tample, nici sarutul sarut,/
nici hitler hitler, nici iubita iubita, nici cerul cer,/nici efemerul efemer\")...
Ma bucur ca ti-am inatlnit aici si poezia ta!
(vezi penultimul rand: \"emoTii\" ?)