arderea oaselor pline de pământ

de la sentimente bolnave, liniste la nerabdarea goală precum foamea ce paralizează(sangele), aici mi-a placut cel mai mult.
mmc

bună dimineața!cunoști senzația aceea cînd vrei să fii copleșit de o emoție nouă, să ți se facă foame,să fii nerăbdător..
mulțumesc pentru com.
cu drag,

cezara,
iau cu mine senzația

\"o liniște ușoară
un abur în care
vom insinua o altă nerăbdare
goală precum foamea\"

un micropoem bun în care ai reușit să desfaci sentimentul și să pătrunzi în adânc așteptând...

cu sinceritate,
teodor dume,

după o noapte agitată, e exact starea pe care o căutam să pornesc fără bagaj în noua zi. mulțumesc de împrumut :)

Și eu îți mulțumesc. Niciodată nu am știut ce să fac cu sentimentele bolnave. Le smulgeam cu milă și ele mă năpădeau ca niște buruieni iarăși și iarăși. Acum știu:\"trebuie smulse dintr-o dată/cu tot cu ființă\".
Aripile tale au fost pline de povețe astăzi.
Cu drag, Maria

teo:bună dimineața și ție!o duminică liniștită din suflet îți doresc!
victor:oricînd,fără dobîndă!sentimentul nu cunoaște termenul!
cu drag,
cezara

hmmmm, e aici o experienta vitala, plina de subtilitate, dezbracata de orice contingenta evidenta. totul curge, fiecare imagine se desprinde una de cealalta, apoi se imbina, poemul avand miscarea clepsidrei, dand plasticitate imaginilor.
iau cu mine toate formele poemului impercebtibil modificate:
\"sentimentele bolnave
trebuie smulse dintr-o dată
cu tot cu ființă\"

o duminica frumoasa,
laur

bună dimineața, bine ai venit aici, în senzația asta de liniște definitivă!
mulțumesc pentru cuvinte!
cu drag,
cezara

să așteptăm liniștea care vine întotdeauna după o mare durere(e. dickinson).
cu drag,
cezara

cerul ți se scurge în oase
ființa plutește prin aburul somnolent
ce-ți spală memoria de
foamea himerică a întrebărilor
nu poți smulge din tine sentimentul
oricât de bolnav sau de închipuit
doar cu prețul trădării ființei

Dincolo de toate acestea, e ceva aici dintr-o energie extrasenzorială pe care o posedă, într-o măsură mai mare sau mai mică, orice creator de frumos.

mulțumesc pentru comentariu.textul tău e mai aproape de poezie decît al meu.
foamea himerică a întrebărilor,da, ca și răspunsurile dealtfel, pe care suntem nerăbdători să le aflăm.
cezara

Era sa te scurgi de pe lista! Ei, un scurt semn ca am trecut prin inima poemului
...sunt pe puntea care uneste cele doua maluri!

\"apoi o liniște ușoară
un abur în care
vom insinua o altă nerăbdare\"

Ganduri bune!