după-amiezi flămânde

\"Ne vom iubi cu toamna
in scrancioburi de roua\"

O imagine de o mare delicatete, care ma duce cu gandul la doua picaturi de roua leganand-se pe o panza de paianjen, in soarele unei dimineti frumoase de toamna.

Îți răspund eu. Pentru că atunci când iubești totul e posibil. Te poți iubi cu toamnă legănându-te ușor în scrâncioburi de rouă și visând la o lumea doar a ta în care să te lași mângâiată de lumină.
Astăzi m-ai mângâiat cu aripi de lumină.
Cu mult drag, Maria

care ați trecut prin povestea mea:
virginia:mulțumesc, este un vers dăruit la rândul lui mie de un magician.
maria:tocmai când credeam că mă prăbușesc dintr-un poem, a venit toamna și mi-a adus în dar un altul.acum mă dau în scrâncioburi de rouă, adică ce sa mai, m-am îndrăgostit!
cu drag și multă culoare,
cezara

poem romantic pana la versurile citate mai jos, care ii face brusc mai puternic, mai sigur si mai putin fragil. super jocul cu inimile astea aruncate in sus.

ne-am scos inimile
le-am dat cu capul de nori
până s-au înzăpezi

mcm

toate femeile dețin o latură romantică și una mai puțin fragilă.când iubesc, se încurcă în ele. mulțumesc pentru trecere prin poem.
cu drag,

Cezara

ne dăm cu capul de nori și învățăm să iubim

cu drag
angela

povestea e în noi.mai trebuie doar rostită, iubind!
cu drag și ție,oricând o plăcere să te aflu aici!

cezara,
remarc întregul dar nu pot trece prin lumina portocalie a lunii fără să iau cu mine hrană de drum
și iată c-am luat

\"ne-am iubit cu toamna
în scrâncioburi de rouă\"

cu sinceritate,
teodor dume,

să-ți fie hrană de suflet! întotdeauna luminezi pagina când treci!
cu drag,