mai vii decât orice moarte

te asteptam cu mare drag,
si uite cum ne invalui tu in contradictii, nopti pline de farmec si durere
de tine

multumesc pentru placerea si bum-ul din inima mea

cu drag,
as

uf.....și tu m-ai uimit cu bum-ul!!
o toamna cum fost a mea astăzi!!
cu drag și ție,

Complementara lui galben e violet. Violetul acesta aduce lumină în noaptea ta, chiar dacă toamna asta a lăsat să cadă la picioarele tale frunze însângerate.
Mi-a lipsit mângâierea șoptită a aripilor tale.
Cu mult drag, Maria

o toamnă complementară cu iubire și durere
o durere mai puternică decât moartea
rețin în special:
\"sângerau ninsori de frunze
de sub fruntea aerului
ne alcătuiam în șoaptă
din cuvinte rămase în urma soarelui\"
șoaptele din care ai alcătuit poemul dau fiori lirici
cu plăcerea lecturii
cn

maria:noaptea a fost un sfetnic bun și mi-a adus două singurătăți.mulțumesc pentru adierea șoptită cu care treci peste poemele mele.
carmen:mulțumesc. aș fi vrut să spun ca , uneori putem fi mai vii decât moartea , putem să doborâm mitul acesta.
cu drag vouă,

Singurătatea, durerea, stările intense învăluite în misterul toamnei, rostite de tine, dragă Cezara, au aici alt nume, alt înțeles și dau o perspectivă mai optimistă, o confirmare a titlului. Cred că un poet nu poate fi singur niciodată, dacă i se întâmplă cheamă îngerii, anotimpurile, lucrurile pe alt nume, neștiut de muritori.

așa este. un poet nu e niciodată singur.
își chema îngerii și moartea și le dă să bea.
mulțumesc pentru delicatețea de care dai dovadă întotdeauna.
ps:îți mulțumesc aici pentru felicitări.
cu drag,