Jurnal
citește-o pe ape
mariei
1 min lectură·
Mediu
vom însăila
în brocartul zilei
un prag aurit
dincolo de lumină
noi vom rămâne
metafora definitivă
scrisă în alb
pentru o toamnă ciobită
pe la colțuri
0113.706
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- cezara răducu
- Tip
- Jurnal
- Cuvinte
- 26
- Citire
- 1 min
- Actualizat
Cum sa citezi
cezara răducu. “citește-o pe ape.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/cezara-raducu/jurnal/13905343/citeste-o-pe-apeComentarii (11)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
MDMDMaria Del✓Ciobita pe la colturi, ca pentru a primi bucatica aceea lipsa din colt, fara de care nici pragul luminii nu e, nici metafora ce ramane in stralucirea reflectarii in miile de muchii...O zi-prag insailata cu fir de launtric soare, sa treci prin ea, mireasa, rara.
0
CRși mulțumesc pentru darul tău aurit!
0
SBMariei tale, Cezara, Mariei noastre!
Versuri sensibile, țesute cu fir de mătase verde. Cum vă este sufletul, vă este și viața:)
Cu drag,
Silvia
Versuri sensibile, țesute cu fir de mătase verde. Cum vă este sufletul, vă este și viața:)
Cu drag,
Silvia
0
CRștiam eu că îți vei broda cuvintele sincere pe aici.
cu drag, rara
cu drag, rara
0
MNCezara, prin rostire ne împlinim menirea, așa cum zici rămânem \"metafora definitivă\" care îmbogățește tărâmul umbrit de incertitudinilor. Îți doresc să ai această rostire curată, plină de înțelepciune prin toate încercările și schimbările decorului până în lumină! O zi însorită peste numele tău!
0
MNerată: tărâmul umbrit al incertitudinilor, am vrut inițial să spun umbrit de incertitudini.
0
MDrara, am adunat ciob cu ciob din fiecare toamnă trecută și acum am țesut în brocartul acestei zile o toamnă nouă pe care o voi însăila cu grijă pe la colțuri ca să nu se mai destrame. să rămână așa ca un vis frumos.
la multi ani, maria
la multi ani, maria
0
CSCopacii foșnesc, apele curg, luna răsare și apune...
Cel ce scrie pe apă știe ce înseamnă efemeritatea. Poate zădărnicia. Dar cel ce citește pe ape, ce adună?
”Brocartul zilei” îmi descrie o atmosferă barocă, ”pragul aurit” o limită inefabilă. ”Metafora scrisă în alb” e o frumoasă licență, iar ”toamna ciobită în colțuri” scoboară direct din poezie. Însă ceea ce e cu adevărat important este atmosfera indusă de aceste câteva artificii stilistice, care descriu o stare a visării acompaniată de o ușoară tristețe. Asta e toamna, îți spui, căci diminețile sunt deja mai târzii și serile mai grăbite. E un timp al dulcii melancolii, e timpul retragerii poetei înspre păturile moi și îmbietoare ale visului.
Unicitatea, izolarea, RARitateA și prețiozitatea ”metaforei definitive” mi-a plăcut foarte mult. Fiind pe cale de dispariție, mă gândesc că ar trebui ocrotită prin lege.
Cel ce scrie pe apă știe ce înseamnă efemeritatea. Poate zădărnicia. Dar cel ce citește pe ape, ce adună?
”Brocartul zilei” îmi descrie o atmosferă barocă, ”pragul aurit” o limită inefabilă. ”Metafora scrisă în alb” e o frumoasă licență, iar ”toamna ciobită în colțuri” scoboară direct din poezie. Însă ceea ce e cu adevărat important este atmosfera indusă de aceste câteva artificii stilistice, care descriu o stare a visării acompaniată de o ușoară tristețe. Asta e toamna, îți spui, căci diminețile sunt deja mai târzii și serile mai grăbite. E un timp al dulcii melancolii, e timpul retragerii poetei înspre păturile moi și îmbietoare ale visului.
Unicitatea, izolarea, RARitateA și prețiozitatea ”metaforei definitive” mi-a plăcut foarte mult. Fiind pe cale de dispariție, mă gândesc că ar trebui ocrotită prin lege.
0
CRmaria: să-ți rămână acest prag aurit definitiv pe marginea toamnei ce va fi!la mulți ani, femeie - lumină!
marius, mulțumesc! am deschis larg brațele, să vină lumina cuvintelor tale!și am să mulțumesc și în numele celei pentru care am brodat acest poem!
călin:vom citi pe ape metafore atâta timp cât toamna își va răzui culorile peste noi!!
cu mătase albă peste sufletele voastre,
rara
marius, mulțumesc! am deschis larg brațele, să vină lumina cuvintelor tale!și am să mulțumesc și în numele celei pentru care am brodat acest poem!
călin:vom citi pe ape metafore atâta timp cât toamna își va răzui culorile peste noi!!
cu mătase albă peste sufletele voastre,
rara
0
EIDistincție acordată
Eminescu spunea: \"Cerul deasupra-ți schimbi, nu sufletul, marea trecând-o!\".
Ce poate fi mai aproape de suflet decât un semn scris de la un prieten drag!
Un semn pe care să-l citești pe ape, dincolo de saltul delfinilor, sub siajul gândurilor tale. Atunci când pășești peste pragul aurit al toamnei solare într-o lume de taine și magie.
Când poți, umil și simplu om fiind, să devii o metaforă existențială, de un alb pur. Cum pur poate fi doar sufletul rănit de mirosurile toamnei. Toamnă ce se zugrăvește singură, în culori pierdute, regăsite adesea, ciobită ca un vas popular străvechi, din care a rămas doar respirația celui care l-a modelat odată, dându-i forma sufletului său...
Cu prietenie, Emil Iliescu
Ce poate fi mai aproape de suflet decât un semn scris de la un prieten drag!
Un semn pe care să-l citești pe ape, dincolo de saltul delfinilor, sub siajul gândurilor tale. Atunci când pășești peste pragul aurit al toamnei solare într-o lume de taine și magie.
Când poți, umil și simplu om fiind, să devii o metaforă existențială, de un alb pur. Cum pur poate fi doar sufletul rănit de mirosurile toamnei. Toamnă ce se zugrăvește singură, în culori pierdute, regăsite adesea, ciobită ca un vas popular străvechi, din care a rămas doar respirația celui care l-a modelat odată, dându-i forma sufletului său...
Cu prietenie, Emil Iliescu
0
CRmi-ați aurit toamna cu lumina dvs.! nu știu cum să-mi așez sufletul să poată primi darul pe care-l voi dărui celei care brodează povești pe marginea toamnei!
mulțumesc.
rara
mulțumesc.
rara
0