Poezie
cai verzi pe pereți
1 min lectură·
Mediu
cu ochi de medici și păr de lagună
cu suflet de briză
caii mei verzi pe pereți
îmi rumegă zilnic
și tandru
trupul de zahăr cubic.
- și am visat apoi că poemul acesta se încheia
în chip nemaivăzut
nemaiștiut
așa sunt unele ierni
ninge mereu cu iluzii
dacă e seară construiesc veneții minuscule
pe fundul unui pahar cu apă rece:
o mie de palate înroșite de nesomn
o piață aurie, inundată
și îngrozitor de multe valuri tulburându-mi privirea
odaia mea oscilează nevrotic sub galopul a o mie de copite
verzi, verzi ca algele
dacă e dimineață îmi răstorn sechelele pe podea
și le ondulez chipul
și le cumpăr măști calde,
măști de carnaval
de la bazarul zăpezilor de altădată
și casa mi se umple de viscol și răsărituri de soare
așa sunt unele ierni
ferestrele devin patinoare cu vedenii
pe care ai dansa în zadar
unduindu-ți cu greu, neaflat,
trupul de zahăr cubic.
016.576
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- casandra holotescu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 154
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 29
- Actualizat
Cum sa citezi
casandra holotescu. “cai verzi pe pereți.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/casandra-holotescu/poezie/107066/cai-verzi-pe-peretiComentarii (1)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
un amalgam continuu, un fel de dezgust care contine o atractie secreta sau o placere care presupune o respingere vag resimtita. nu stii cum.
aparentele ascund o senzualitate activa si toata presiunea instinctului rabufneste prin transfigurare (masti). nu-ti dai seama daca e un scenariu al despartirii sau al absentei, ramai doar cu gesticulatia bizara a fiintei abandonate.
frumos