Poezie
***
1 min lectură·
Mediu
doar câțiva biscuiți, ceașca de cafea
încerc să mă trezesc
cu genunchii lipiți de bărbie
trec prin mine aburii tăi
oasele mele de copil se duc departe
rămân singură iar
lumina artificială cade pe mâna grea
nu poate ridica dimineața din mormânt
nu vreau să plec nicăieri
aș sta așa o mie de ani
cu genunchii lipiți de bărbie
încerc să mă trezesc
se aude un zgomot ciudat
un carnaval trece prin mine
pisoiul se sperie
tu dormi
mă afund în tine până simt că tălpile
au dat de pământ
001790
0