Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

Stare

1 min lectură·
Mediu
Nu scriu la terase, nu vorbesc cu oamenii, nu obișnuiesc să-mi scot foile
Laptopul din geantă și să scriu, prin cap nu-mi trece nimic, doar privesc
Absorb, bag sub piele involuntar, când ajung acasă la masa de scris
Tot ce am luat din stradă și am adus cu mine sub piele se golește
Prin vârful creionului iese, încet, încet, fiecare om, fiecare amintire
Se întinde languros pe pagina albă, ca un fum, ca o fantezie, pot modela
Fiecare trup ca pe o argilă, mă murdăresc, dar scriu mai departe
Despre dospire, frământare, și mai ales cum este să pui ochi și mâini
Și cele necesare confecționării obiectului, omului de olărit
Nu scriu la terase, nu vorbesc cu oamenii, nimeni nu-mi cere un foc, nimeni nu se așază
Pe scaunele goale de lângă mine, toată lumea trece, trece, sunt se pare
Un instrument de modă veche la care nu mai știe nimeni să cânte
Nu obișnuiesc să-mi scot telefonul, nici inima la vedere, beau espresso
Scurt, amar și în timp ce papilele gustative primesc amăreala
Mă ridic, las banii pe masă și plec pe o stradă veche, pietruită
032908
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
187
Citire
1 min
Versuri
15
Actualizat

Cum sa citezi

Carmen Sorescu. “Stare.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/carmen-sorescu/poezie/14056944/stare

Comentarii (3)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@ana-urmaAUAna Urma
Las un semn de citire, imi place tonul, degajat, remarc acest pasaj /Despre dospire, frământare, și mai ales cum este să pui ochi și mâini Și cele necesare confecționării obiectului, omului de olărit/, un poem despre universul poetului și lumea lui.
0
@leonard-ancutaLALeonard Ancuta
ai ajuns, dpdv tehnic, sa scrii bine, chiar foarte bine. asa cuma mai remarcat cineva, tonul e foarte bun, scrierea cursiva, lipsita de noduri. dar poate asta e problema. e o apa limpede, seaca, rece, dar care nu potoleste setea, ca nu are gust. mai ai nevoie si de subiect, e necesar sa mai spui si ceva interesant pentru cititor. ce scrii tu aici e un fel de automasturbare a ego-ului, des intalnita la majoritatea autorilor. vorbesc despre ei, spun multe despre ei, ca si cum asta ar fi de interes pentru toata lumea, si din pacate nu e. poate e la moda sa faci asta, dar dpdv literar nu aduce nimic in plus cititorului. ce-mi pasa mie ca nu scrii pe terasa, ce-mi pasa mie ca bei espresso amar, astea sunt genul de banalitati pe care nici in jurnal nu prea merita trecute. caut in poezie ceva care sa ma emotioneze, ceva care sa ma faca sa tresar, ceva care sa-mi schimbe pulsul, ceva care sa-mi schimbe starea. si daca ma oripileaza, dar o face prompt, direct, visceral, tot mi se pare mai de efect decat simpla descriere a unor activitati comune. pe scurt, stii sa scrii, cauta si subiecte despre care merita sa scrii, si scrie-le in asa fel incat lucrurile astea sa fie de interes si pt cititor, nu numai pt tine.
0
@carmen-sorescuCSCarmen Sorescu
ana&leonard, multumesc pentru trecere, textul e scris acum un an, probabil într-o nepăsare totală, se simte că nu e prelucrat, poate de aici bila albă, îmi asum acest risc de a scrie doar pentru mine, dacă vreodată am să îmi propun să scriu pentru altcineva poate îmi voi revedea modalitatea de a aborda subiectul. am această hibă de a scrie fără țintă publică, recunosc, îmi pare rău pentru cei care se așteaptă la altceva, dar în viitorul apropiat, iertat eufemismul, nu pot satisface, decât personal, așa cum ai remarcat :):)ți se pare leonard că am nevoie de ajutor, fie, încep o nouă etapă, primesc:) orice poate fi subiect, orice/oricine până la urmă odată se demolează. chiar îți mulțumesc pentru atenția (neașteptată dpmdv) a trecerii tale prin texte&comentarii pentru o așa concluzie pertinentă. am nevoie, prin urmare, de o altă pereche de iriși, îi aștept.
0