carmen mihaela visalon

sursa: CNM \"ASTRA

(sursa Arhiva ASTRA)

Intresant. Cred ca merita facute cat mai multe eforturi pentru a face cunoscut Sibiul, mai ales anul acesta cand a devenit o carte de vizita pentru noi toti. Anul trecut, am publicat si eu intro revista pentru femei, un articol despre Sibiu. Il atasez in loc de comentariu.

Sibiul, orasul in armura de cavaler medieval, cucereste Europa mileniului III

“Intru-n Sibiu ca intr-o incapere,/ In care adie-un nou puls de viata,/Pe partea dreapta/Am zidurile surde de tacere/, Pe partea stanga inima-nteleapta*”

Atunci cand am auzit prima data ca Sibiul, impreuna cu cochetul Luxemburg, a fost desemnat, Capitala Culturala Europeana a anului 2007, mi-au rasunat in minte celebrele stihuri eminesciene: “la trecutu-ti mare, mare viitor” si… am zarit umbrele celebrilor barbati si frumoselor doamne, care in epoci diferite, au facut cinste orasului,
plimbandu-se pe stradutele medievale, prin minunata Dumbrava, si de acolo, mai departe, pana la marginea Sibiului, spre Paltinis.
Printre ele se numara excentricul filozof de la Rasinari - Cioran, alaturi de nu mai putin celebrii sai confrati: Blaga si Constantin Noica, neintrecutul trubadur-Radu Stanca, ale carui versuri din celebra Nocturna, mi-am permis sa le adaptez ca motto pentru acest articol, dar si scriitori Agarbiceanu, Augustin Doinas, Geo Dumitrescu, Mircea Ivanescu, inconjurati de toata floarea cea vestita a Grupuli Literar de la Sibiu dar si de Wolf Aichelburg, Andrei Barseanu, Goga, Erwin Wittstock, Nicolaus Olahus, Samuel Hahnemann, si, nu in ultimul rand marii barbati: Samuel von Brukenthal - caruia Hermannstadt ii datoreaza celebrul muzeu omonim, Andrei Saguna, faimosul carturar, intemeietorul Mitropoliei Ortodoxe a Ardealului, care a inzestrat cetatea cu o tiparnita, Konrad Haas, sibianul care a efectuat primul experiment cu rachete in trepte din lume, in 1551.
Despre Sibiu, orasul cu strazi in panta, turle ascutite si mesterii neintrecuti, atestat in documente inca de pe la 1191, fiecare stie cate ceva. Festivalul de jazz, Festivalul de Film documentar antropologic Astra Film Fest, Festivalul international de teatru, manifestarile folclorice gazduite de muzeu Astra, aducand din ce in ce mai multi vizitatori in burgul de pe apa Cibinului. Turistii care doreasc sa viziteze citadela inainte ca preturile sa creasca si hotelurile sa fie pline de oaspeti din toate colturile lumii, ar trebui sa-si programeze vacanta in Sibiu, pana la sfarsitul anului 2006, cei care doresc sa prinda “focul evenimentelor” inscrise in desfasuratorul celor xxx de programme culturale si sa participe la festivalurile, concertele, piesele de teatru, expozitiile anului 2007, sunt astepati cu drag, cu conditia sa nu lase rezervarile hoteliere pe ultima clipa.

Dar, sa uitam pentru o clipa oferta anului 2007, si sa aflam reteta succesului cel mai celebru obiectiv turistic al Sibiului, Complexul Național Muzeal “Astra”, de la doamna Eliza Penciu, prin amabilitatea careia am facut rost de fotografiie publicate in advertorial: “Reteta succesului muzeului nostru, ne spune domnia sa, cuprinde în esenta, doar trei elemente: unicitate, valoare si servicii de calitate superioara. Unicitatea este asigurata de profilul tematic unic al muzeelor constitutive. Piesa de rezistenta este, fara indoiala, Muzeul Civilizatiei Populare Traditionale “ASTRA”, situat in peisajul de vis al Dumbravii Sibiului, cu cele 2 componente: muzeul etnografic in aer liber si expozitia de scluptura moderna in lemn, cu opere realizate de reputati artisti romani si straini, inspirate din universul satului traditional. Acest muzeu, reprezentativ pentru intreaga cultura si arta traditionala din Transilvania, este mostenitorul de drept, al primului muzeu tematic din România, fondat in 1905, si cel mai mare muzeu de profil din tara. Muzeul de Etnografie Săsească „Emil Sigerus”, care detine colectiile Julius Bielz, Wilhelm si Gisela Richter, Erwin Ulbrich si numeroase achizitii realizate in ultimele decenii, are ca principal obiectiv conservarea și valorificarea culturii sasilor, iar Muzeul de Etnografie Universală „Franz Binder”, fondat in 1993, cu exponate din Africa si din Orient, se mandreste cu titlul de unicul muzeu de etnografie extra-europeana din Romania, ambele fiind componente ale CNM “ASTRA”. Acestor muzee, li se adauga, in stadiu de proiect, un viitor Muzeu al Rromilor, care va supune atentiei publicului importante colectii, din atat de bogatul tezaur, al celei mai controversate si mai defavorizate nationalitati conlocuitoare.
Criteriul de valoare este demonstrat de valoarea istoric-documentara, artistic-decorativa, stilistica sau tehnica a exponatelor din colectiile muzeului.
În ceea ce privește criteriul calitativ, acesta este asigurat prin diversitate, profesionalism si respectarea absoluta a traditiilor. Vizitarea cu trăsurile vara și iarna, cu saniile, a muzeului în aer liber din Dumbrava, plimbările cu lotca pe lacul de 6 ha, cazarea în spațiile proprii, servirea bucatelor si vinurilor traditionale la Cârciuma din Bătrâni sau la Hanul din Tulgheș, proiecțiile de film în pavilionul de la intrare și vizitarea virtuală a muzeului, cu ajutorul unui panou digital special, sunt nu vorbe in vant, ci realitatea ofertei nostre. In plus, spectacolele folclorice prezentate pe scena de pe lac într-o ambianță naturală de poveste, târgul meșterșugarilor, zilele Academiei Artelor Tradiționale, Festivalul Național al Tradițiilor Populare organizat după modelul „Smithsonian Folk-Live Festival” - Washington DC, asigurarea ghidajului pentru grupuri, inclusiv noaptea, demonstreaza ca Muzeul “Astra” stie sa-si astepte oaspetii cum se cuvine, si, toti turistii care stiu sa alega ce-i mai bun, ne vor trece, mai devreme sau mai tarziu pragul”

Vazand potopul de stele m-am intrebat care este cauza succesului la public? O secunda, m-am gandit ca versurile au farmecul filmelor cu James
Dean.
Dupa care, am citit comentariul lui Valeriu Dandes, care a surprins absolut genial adevarul poemei : DENIM!
Sincer, ma gandesc ca RA ar trebui sa le vanda celor de la Unilever ideea noii lor campanii de marketing si sa castige o caruta de bani cu poezia asta.

Iubesc balada Miorita, pentru ca este un text initiatic care, asupra mea, exercita magia unui descantec, dar, dupa ce am citit jumatate din acest text, ii dau dreptate Liviei:
\"eu cred că editorului care a recomandat acest text i s-a făcut dor de bacalaureat...\"
Acum printez si de va fi cazul voi reveni cu scuze iar de nu este cazul accept, in numele lui Hermes, scuzele editorului care in loc sa recomande o poezie sau o bucata de proza originala-, s-a repezit sa ne recomande o tema pentru acasa scrisa ingrijit.
Personal consider ca 1% geniul autorului anonim si 99% stinta de carte a domniei sale autorul nu sunt suficiente pentru a ataca \"hermeneutic\" un mit.

Poemul acesta are o istorie atat stranie, incat ma intreb ce invataminte trebuie sa trag din toata paleta de intamplari nascute ca urmare a publicarii lui. Daca ti-a placut si-l vei lua cu tine in Europa, sper sa-ti fie talisman. Atunci cand prietenii te-au parasit sa simti protectia Cuvantului si empatia unor fiinte inteligente.

parerea, nu parea. Ti-am trimis e-mail cu instructiuni. Ai primit?

Poezia asta nu are nevoie de nici un fel de carje vizuala, dar iti voi explica cum se procedeaza.

Chiar daca, despre aripile de lut ale pasarii inceputurilor se poate discuta pro si contra, poezia este superba. Mai ales prima stofa pentru frumusetea careia ar merita-dupa parerea mea de nespecialist- recomandata.
Daca am timp revin, daca nu, iti urez un an fericit si te felicit.

Am uitat sa-ti spun ca-mi place exercitiul de admiratie din strofa a 2-a. Revin!

Ti-am citit titlurile si aceasta poezie. Voi reveni chiar daca nu impartasesc admiratia-obsesie pentru Cioran.

Daca ii ceri sa fie primul barbat care se tine de cuvant
s-ar putea sa ramana acolo pe fundul apei- căci-pe barbati ca si pe prieteni, nu trebuie sa-i pui niciodata la incercare.
Glumesc, dar vorbesc si serios- căci- mi-a placut titlul si atmosfera poeziei, chiar daca partea cu florile si fruntea instelata mi s-a parut cam desueta.

MO, ce bine este sa auzi din cand in cand un clopotel sunand ora armoniei cu intelepciunea unui singur vers.

Sunt de parerea lui Uln. Titlul este el insusi o definitie a poeziei. Si nici poema nu-i rea, doar ca nu inteleg ruperea de ritm dupa primele trei versuri. Si, asa cum
nu-mi plac diminutivele, nici dupa comparatii nu ma prapadesc: \"ca frigurile\", dar le accept atunci cand reusesc sa sugereze focul care-l mistuie pe poet.

Am modificat.

Da. Ai dreptate. Sufar de mania explicatiilor:) Cat despre pasajul cu pricina, nu te contrazic, numai ca nu am reusit sa gasesc o formula mai inspirata. Colindul a fost scris dintro suflare ca o reactie la \"dialogul HANS ARP\" pe care l-am avut la sfarsit de an cu Mircea Lacatus si Dragos Farmazon.
M-am gandit ca nu intamplator, cei trei H- Hans Arp, Hristos si Hitler mi-au \"bantuit\" in ziua Sfantului Vasile, determinandu-ma sa colind avangardist.
La multi ani, multi ani cu bine!

PS: Cred ca si Andu este vinovat de acest colind...stii minunata lui proza lui Domnul H. Dar si Heraclit:\" apa lichefiata- foc, drumul in sus, focul lichefiat- apa, drumul in sus, si Nichita...

UF, mai vrei explicatii sau dai si tu un colac si un mar:)

FLorin,
La multi ani si iubire si tie. Daca ai putea sa fii mai explicit ref. la \"potriveala\" de care vorbesti ti-as fi recunoscatoare. De ce am acesta indrazneala: pentru ca accesand linkul am constatat ca mi-ai dat o tema cam prea grea si nu inteleg daca trebuie sa-mi fac un web sau sa ma fac om de stiinta adica savant, inginer, doctor, academician.
Daca vrei sa ma luminezi, astept sa-mi scii pe adresa: carmen.visalon@gmail.com, pana atunci, multam ca te-ai numarat printre prietenii mei:)

LA multi ani. Ai dreptate, dar ce sa facem, starile usoare sunt pentru cei luminosi. Cei asemenea mie colinda si ei cum pot. Oricum, si la tinela poarta bat, si-ti urez LA MULTI ANI!

Motto: \"Bustul lui va împodobi vetrele tuturor oamenilor cu adevărat nobili (!?)...\"




Deschide ușa, creștine/Deschide ușa, creștine/
Că venim din nou la tine/La mulți ani,/ Mulți ani cu bine.

La orizont, nicio corabie
Pe plajă niciun albatros
Doar ecoul vocilor infinitului
Acest repaus intermediar
Picurând dorul de nufăr
În împărăția lebedei din smârcul adormit
Vai!Vai!Vai! Heil ...
Kaspar e mort. Harpiile, tricotezele și fanaticii ghilotinei
Zac la picioarele piedestalului de 1789 de ori, decapitate
Cine o să mai tricoteze ciorapi cu gheare
Cine o să mai împletească cocarde incubatoare de vise magalomane
Les immoreaux (?)
Les sans coulottes (?)
Les tutoyers (?)
Nu. Anul adierilor morții a luat sfărșit
Pascal lansat celebrul pariu
Dacă Dumnezeu nu există nu pierdem nimic
Dacă Dumnezeu există câștigam totul
Cine are urechi de auzit să-l asculte pe maestru Hans Arp
\"Măsurând orice lucru cu măsura lui însuși, omul a dat dovada lipsei de măsură. Dezordinea, confuzia, neliniștea nonsensul, demența, melancolia, demonomania domină lumea\"
Cine are ochi de văzut să privescă atent torsurile
Îndelung, indelung, șlefuite
până ce piatra s-a lepădat de uscăciune
și chakrele s-au deschis în sensul giratoriu al iubirii
Deschizănd poarta CUVÂNTULUI.


Mulți ani, mulți ani cu bine.

George, nu geroge, daca ma am si alte greseli imi cer iertare, dar ma pregatesc sa plec la petrecerea de Revelion.