Întâlnirea cu strămoșii

Întâlnirea cu strămoșii La cumpăna dintre cireșar și cuptor (30 iunie-1 iulie), câteva sute de români s-au reunit în sala Rondă a hotelului Intercontinental... la ceas de taină... Kogaion – aceasta a fost tema celui de al VI-lea Congres internațional de dacologie. Este greu de exprimat în cuvinte ce împresie poate crea o sală plină până la refuz de oameni care rezonează cu cele mai nobile și înălțătoare sentimente, care sunt dragostea și respectul față de strămoșii neamului. Pasiunea de a reînvia trecutul neamului și energia visului măreț al domnului Napoleon Săvescu din SUA (inițiatorul congresului), s-a materializat; a reușit să creeze o punte spirituală între românii din țară cu frații noștri de peste ocean. În acest efluviu de muncă și căutări a existat o singură obârșie - izvoarele scrise și nescrise ale neamului nostru. Muntele sacru al geto-dacilor, Kogaion, are două reprezenturi: una fizică (un sanctuar) și una spirituală; omul este legătura dintre ele, prin credința sa în Dumnezeu. Lucrările precum: „Gânduri despre Kogaion” (prof. N. Þicleanu), „Kogaionul din Ceahlău” (Luca Manta) sau „Sarmizegetuza regia sau Kogaion?” (Timotei Ursu, SUA), au încercat să localizeze Muntele sacru terestru. Prin lucrarea „Simboluri megalitice: Kogaion, Dochia și Meru” am încercat să explic termenul KO-GAI-ON, ca simbol al spiritualității. Am pornit de la COCA-COCON, cu sensul de copil, dar și de aluat plămădit (COCÃ) - care în limbile occidentale stă la baza termenilor de bucătărie și coacere; apoi am continuat cu Gaia-Gaea (zeița Pământ) și On-Unu (zeu în Egipt, simbol al Dumnezeului unic, și care apare ca numeral în limbile indo-europene). Astfel Kogaion s-ar putea traduce prin spațiul plămădit de Dumnezeul unic din Pământul Gaia. Papa Ioan Paul al II lea a subliniat acest aspect biblic, atunci când a spus că România este „Grădina Maicii Domnului”. În procesul evoluției spirtuale orientale KON-GO-KAI înseamnă „elemente de diamant” și reprezintă forme ideale, potențialități indestructibile destinate să se manifeste ca atare în aspectul dinamic al Universului. De aceea Baba Dochia, ca puterea sufletului etren baba) al creației (Dochia=DAKSHA, energia creatoare a Universului) și muntele mitic MERU al arienilor (pe care s-a născut Krishna) sunt sinonime cu muntele sacru (brăzdat de cărări ale cunoașterii și perfecțiunii care duc la Dumnezeu - Biblie, Isaia). La această întâlnire, în cea mai sinceră trăire spirituală, s-au prezentat și lucrări despre geto-daci, noi descoperiri ( despre toponime, hidronime și denumiri) prezentate în lucrările: „Popoare de origine geto-dacă în Catalonia” (prof. Cătălina Lupu, Spania), „Marea diasporă a graiului străbun” (conf. univ. Ion Dunăreanu) și „Originea limbei române” (prof. Mihaela Albu, SUA). Am fost plăcut impresionată să-l revăd pe domnul prof. univ. Claude G. Mătasă, din SUA, pe care am avut prilejul să-l cunosc anul trecut la Vatra Dornei, unde am prezentat o lucrare despre „Congresul de Dacologie și rolul acestuia în promovarea și păstrarea limbii și tradițiilor străvechi ale neamului”. Domnia sa a vorbit de valoare acțiunilor întreprinse de domnul Napoleon Săvescu pentru afirmarea, promovarea istoriei strămoșilor noștri și încurajarea celor care au conștientizat importanța cunoașterii trecutului nostru. S-a alăturat cu aceeași integritate morală și spirituală domnul general Mircea Chelaru, impresionând auditoriul prin cuvinte bine alese. Nu este mai puțin important că, într-o lume care tinde să fie tot mai materialistă, domnul George Păunescu a înțeles să-și exprime atașamentul și prețuirea sa față de valorile neamului, oferind logistica necesară unui asemenea eveniment de mare anvergură. La acest ceas de taină, când strămoșii ne-au fost alături prin cugetul și simțirea noastră, nu-mi rămâne decât să adaug: Să deschidem izvorul luminii, iubirii și păcii pentru o lume mai bună și mai unită.