Să devenim dig

Să devenim dig Mă plimb prin poiana sufletului meu, tânjind după soare, căci s-au rupt zăgazurile cerului și soarele rătăcește printre nori. Putem să reparăm ZÃ-GAZ-ul din noi, acea legătură cu pământul (ZÃ - za=legătura cu GAia-Zeiță-Mama Pământ). Strămoșii noștri au construit zăgazuri, căci de mii și mii de ani spațiul țării noastre a fost brăzdat de râuri și a avut un nivel periodic ridicat al precipitațiilor. Dicționarul explicativ al limbii române (DEX) împarte toți termenii care au la bază rădăcina ZA între za, zăplazul=gard (cu etimologie necunoscută, căci unora le este greu să recunoască originea autohtonă, ca și cum strămoșii noștrii au picat din cer - în epoca dicționarelor explicative), zăgazul (cf. sârbo-croat), zăbrea (din slavă), zăcea (adică legat, nevoit să stea la pat) de boală – zăcare (din latinescul iaceo) și maghiară (zăbală=legătura ce produce bale=salivă), dar ignorând grecescul zabales=sărac. Toate neamurile „venite” în „vizită prelungită” spun că suntem gazdă bună (chiar dacă și acest termen ne-a fost „oferit” cu simpatie de către nepoftiții și nedoriții noștri). Și asta pentru că le vine greu multor filologi să înțeleagă că gaz-da dă lampa cu gaz (termen cică francez, pentru fluide ușoare, și familiar pentru petrolul lampant) musafirului. Ei nu au observat că hazigazda este un termen compus, poate, din germanicul haus preluat sub forma de haz=casă și gazda din română sau gastgeber în germană. Strămoșii noștri cunoșteau gazul, și-l exploatau din vechime, de atunci de când din greșală, săpând o fântână au dat peste gazolină. Dacă ne gândim că atât gazul, gazolina și gheizerul sunt emanații din Bătrâna Gaia (sau Gaea la greci), putem înțelege că toți acești termeni au pornit de la poporul care zice Gaia și are o familie întreagă de cuvinte ce exprimă legătura prin ZA. Dacă ținem seama că Dag înseamnă lumină și Zeul Zilei la germani, iar Dagda este Zeul Bun la celți, se poate înțelege că gazda este „omul bun la fereastra căruia noaptea drumețul vede lumina”. De la zăgaz la gaz și gazdă, la za, zăvor și izvor ca antonime (primul închide, al doilea deschide) - toate sunt vechi de mii de ani... Deși cu cel puțin o mie de ani înaite geto-dacii zideau cetăți, iar Zamolxis (ZA-MOLXIS) era celebru în Elada, autorii DEX-ului au impresia că slavii (nomazii Evului Mediu), din căruțele lor rătăcitoare, inventau amenajări hidrolografice și termeni inutili vieții nomade. Dar, ca și NITAM-NISAM, deodată, totul este o acțiune fie răuvoitoare, fie o perpetuare a unui viciu în care „copierea/reluarea unor șabloane aflate în dezacord profund cu realitatea dinamică actuală” ține loc de gândire. Sunt impresionată de profunzimea expresieii familiare „nitam- nisam”, pe care autorii DEX-ului o exilează în limba bulgară. Expresia relevă un fenomen brusc, ca și o ieșire din groapa de potențial - cum ar explica un fizician. Spre exemplu fenomenul actual de maxim al erupțiilor solare este un fenomen nitam-nisam, ce nu a mai fost observat în ultimii 8.000 de ani. În sanscrită TAMAS înseamnă pasivitate, indolență, iar cu rădăcina SAM sunt termeni ca: sama (stabil, echilibru), samadhi (unirea cu absolutul), samana (egal) sau samayoga (principiul armonizării), iar în română există arhaisme ca SAM (tiv la haină, deci o limită) și SAMALIT (om calculat), care se apropie de înțelesurile vechi de peste 5.000 -10.000 de ani, de când limbile europene s-au separat de limba sanscrită. NI (ca și NICI sau NU) are sensul de „nici pasiv, nici mărginit”, care subliniază inopinatul, ieșirea din pasivitate într-o manifestare fără echilibru, fără margini-tiv. Este exprimarea acțiunii. Se știe că bulgara are la bază limba vorbită de înaintași (traco-daco-getă), peste care s-au suprapus influențe slave, tot de origine indoeuropeană; poartă numele unor migratori, turco-mongoli, bulgarii, care au fost asimilați de populația sud dunăreană. Viața ne cere să ne zăgăzuim sufletul și să devenim dig în calea vremurilor și tentațiilor, și-atunci nitam-nisam lumina ne va ocroti, zăgăzuind izvorul întunecat.