Poezie
Pastel
1 min lectură·
Mediu
Treceau diminețile
mânjite de somn
la râu, în treaba lor.
O pătură de cer
dezvelea pământul.
Soarele își făcea siesta
la orizont.
Frunze crăpate
Trosneau din nervuri.
Ciripituri înalte
coborau din copac.
Treceau diminețile
și nimeni nu întreba încotro…
0156.442
0

imagini bine conturate intr-o forma simpla, fara umplutura...
o poezie bine realizata pe o traire frumoasa, chiar daca e veche, uzata
ceea ce mi-a placut e modul in care intrebi cititorul unde pleaca si unde se duc toate zilele astea, diminetile... intr/un cuvant unde se duce timpul pe care il lasam in spate
cu drag
inoni