Poezie
între două felii de pâine neagră un gând alb
1 min lectură·
Mediu
mestec cu sos de lacrimi fiecare înghițitură
oricum la cina mea de taină
doar un fulger face pe meseanul
iar eu mă visez dansând cu stropii
pe un câmp însetat
a verde a iarbă
a grâu
a mii de maci
și-mi miroase a îngeri
....................................
sub cerul acesta locuiesc fără chirie
nu am nevoie de haine
și nu mă dor spinii din inimă
un măceș îmi crește din fiecare zgârietură
ofrandă pentru gâze
culcuș pentru soare
................................
din când în când o frunză
încă în stare de fotosinteză
ar vrea să-mi cânte-n buze
despre toamnă
despre oameni de zăpadă
iar eu mă scutur de ploaie
și-mi văd de nesfârșit
a primăvară
0263
0
Despre aceasta lucrare
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 111
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 25
- Actualizat
Cum sa citezi
Tudor Gheorghe Calotescu. “între două felii de pâine neagră un gând alb.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/calotescu-tudor-gheorghe/poezie/14202747/intre-doua-felii-de-paine-neagra-un-gand-albComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Primăvara este starea de spirit recalcitrantă și tinerețea veșnică a sufletului menit să dialogheze cu fulgerul și îngerii.
Poem excepțional — gura de aer curat, care aduce la cunoștință că oricât de aspră ar fi pâinea cotidiană, gândul alb din interior are întotdeauna puterea de a ne deschide porțile nesfârșitului.