Poezie
așteaptă-mă într-un ochi de libelulă
1 min lectură·
Mediu
pentru un singur schimb de tristeți
cât să dezlegăm luna plină de oceanul planetar
voi veni negreșit pe o rază de stea polară
așteaptă-mă pe o insulă de cretă
la umbra unui palmier cu aripi verzi
voi sosi ca un neamț fără grafic
să ne bucurăm de un strop de efemer
cât o lună de miere
între două tăceri infinite
așteaptă-mă în fiecare moarte câte o clipă
să-ți sărut pe buze umbra
ca pe un azimut către rai
ca pe o ultimă cărare spre iad
așteaptă-mă ca pe un abur
voi arde în pielea goală ca la botez
fără să amestec mirosul de tămâie
cu fumul gros al scândurilor de brad
cum mă știi voi dribla zâmbind cioclii
care vând la colț de stradă
iluzia unei înmormântări gratuite
fără să dau nimănui cuponul de pensie
nici măcar de ortul popii
025.866
0
Despre aceasta lucrare
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 140
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 22
- Actualizat
Cum sa citezi
Tudor Gheorghe Calotescu. “așteaptă-mă într-un ochi de libelulă.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/calotescu-tudor-gheorghe/poezie/14089030/asteapta-ma-intr-un-ochi-de-libelulaComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
CSCSCristian Stancu✓Îmi place mult atitudinea din ultima strofă care până la urmă e un aspect marcant al oricărei personalități, reale sau poetice. Felul în care este îmbrăcată moartea în cuvinte este unul uman, atât de simpatic și de bine meșteșugit încât însăși moartea capătă viață și prestează servicii. Faină atitudine
0
TCVa multumesc!
0