Si lemnul crucii plinge?

Dacă tot îți este dat...
să te prefaci în țărână
Mai vrei să te bucuri
cel puțin de o clipă.
Nu mai cugeți...
te revolți, înfruptându-te
din prezentul sortit
păcătuind sincer.
E drept?
E nedrept?
Acolo, sus, din înălțimi eterne,
în spatele infinitului,
Judecatorul
mai trage o linie în dreptul păcatelor.
Așa geme pământul
de fărădelegea
omului.

În peștera de piatră,
și dorul și durerea...,

Cam prea mult pentru un sihastru. \"Și crucea moare!\" Mai bine murea înainte să se nască Iisus. Crucea ne-a luat șansa de a cunoaște profund înțelepciunea Lui. A trebuit să curgă patimi și sânge peste trupul Omului. Mântuirea e în înețelegerea neînțelesului. Uite ce filosoafă m-am făcut. Ai scris din nou bine, adânc. Felicitări.

Ciudate sentimente imprastie poezia ta!
In primul rand cred ca la \"romantismul\", de altfel ascuns, al versurilor tale nu se potriveste \"slalomul\" - doar o umila parere.
Apoi, nu prea am inteles metafora \"Si tare stange hamul,/ umerilor mei...\", parca ceva nu se potriveste cu, probabil, sensul pe care il asteptam - este o imagine franta, n-are continuitate.
Si eu as fi preferat sa planga lemnul pana-o putezi fara putinta de-a purta Povara Lui!

Slalomul de pe Golgota e genial! Mi-l imaginez pe Iisus facand slalom printre cruci cu talhari rastingniti si ajungand primul de-a dreapta tatalui.

Un \"bruion\" cu iz școlăresc, scris parcă în pauza dintre ora de română și cea de religie. Textul e devitalizat, lipsit de imagini percutante, plictisitor.

Draga Mariana Fulger. Dimpotriva, daca nu exista Crucea, nu am fi avut sansa de a cunoaste profund intelepciunea Lui. El a venit cu un scop bine stabilit. Daca nu s-ar fi intamplat asa, cum a fost planuit, atunci El nu ar fi fost decat o alta personalitate marcanta in istoria spiritualitatii universale. Iar ceea ce spui tu ca \"Mântuirea e în înțelegerea neînțelesului\" este o propozitie fara sens, in acest context. Cum poti sa intelegi ceva neinteles? Nu-ti suna aiurea? Mantuirea este rezultatul credintei reale, fara obiectii si suspiciuni. Daca vei continua cu astfel de comentarii tot ce-i neinteles se va transforma in neintelesuri si mai mari, vorba lui Blaga. In privinta textului in sine, al lui Sergiu Octavian, nu pot sa spun decat ca este foarte slab. Dupa asemuirea vietii cu Golgota-total neadevarat, tinand cont ca insusi autorul se vaita: \"În peștera de piatră,
și dorul și durerea...,/și tare strânge hamul,/umerilor mei...\", autorul vine si se leaga de doua simboluri sacre: spinii si crucea, mai ales CRUCEA. Eu nu stiu cu exactitate cum a suferit Iisus si cat. Imi vine greu sa cred ca autorul stie, atata vreme cat compara suferintele vietii sale cu cele de pe Golgota. Cat priveste CRUCEA, daca ea moare, mori si tu, draga autorule, nu fizic ci spiritual. Si chiar metaforic vorbind,daca un om este mort sau un obiect personificat este mort cum ar mai putea lacrima oare?!

Multumesc Elena.
Mintuirea e in intelegerea neintelesului.

Multumesc Mariana,
cu sihastria am c`am terminato sunt iar laic.
Toti ne ducem crucea in felul nostru.

Gabriel,
fiecare cu caciula lui,fiecare are capul pe masura caciulii.
Daca vrei sa-mi folosesti caciula sa stii ca-ti intra pe ochi si nu mai vezi ce-ti scoate pixul. Imi pare rau de un comentariu care nu-si avea sens din lipsa de neparticipare la eveniment a nici unuia dintre noi. Fiecare cu parerea lui.
Multumesc si o sa ne mai intalnim, drumul crucii este batatorit, si plin de spini....