Poezie
în certuri mai mult formale
2 min lectură·
Mediu
după o altă noapte cu tine mă simt mai obosit
pesemne am o lipsă de vitamine – tu. lipsă de lângă mine
te strig și nu apari. poate ești la duș
acolo, probabil, te gândești la teoria probabilităților
de a te iubi prelingându-mă de sus în jos
pe corpul tău, așa cum face apa ce-ți mângâie pielea…
te chem și nu răspunzi. poate iar ai o relație intimă
și aproape indestructibilă cu stropii de apă
ai un fel de-al tău de a te răsfăța în prezența lor
încât un zâmbet aparte îți inundă ființa
și uiți de toate într-o abandonare mistică…
mă gândesc la acele acte de eroism
făcute pe negândite, dimineață de dimineață
când am impresia că te salvez de fiecare dată
din mâinile unor z(m)ei vicleni ascunși în baie care te vrăjesc
și te țin captivă în acel univers ud
și intru peste tine, peste zâmbetu-ți extatic de pe chip
mă lupt cu z(m)ei și balauri nevăzuți, neștiuți
până îți redau libertatea…
după o altă noapte cu mine te simți mai sigură
pesemne din cauza încrederii pe care o ai mereu - că eu
te voi salva iar și iar din mâna unor demoni subacvatici
și apoi, în certuri mai mult formale, zgribulită,
adormi în brațele mele cu același zâmbet aparte pe chip
dar cu un nou vis de dragoste.
054.342
0
consider însă dușul ca una dintre singurele minuni simple ale vieții care nu dor:)
poema are un senzual mistic
și o pace
pentru care îl felicit pe autor
și pe instalator, evident :)
prietenesc,