Bogdan Geana

Ce mare chestie? In loc sa posteze pe fb posteaza aici. E felicitat, ridicat in slavi, ca la un moment dat va trebui sa deschida gura si sa se si certe. Si o ia de la capat. Eu unul daca scriu si imi pierd textele, eroare de soft, curent cazut, nu le mai reiau. Daca el e Sisif, treaba lui. Cat priveste stilul...nu e nicio scofala. Pot scrie la greu catrene si orice, diferenta e ca de obicei scriu ce simt, maxim 10 minute, iar altfel as fauri la ele, dar as fenta. Pentru ca pe behaviorism ma descurc bine, iar pe literatura, am si eu un doctorat pe literatura comparata, e drept ca nu in Romania, si nu pe limba romana :) Jongleriile lui sunt vax albina.

Imi cer scuze acum, public, ca in 3 zile am generat un concurs imperfect la care au participat 14 concurenti si ca nu l-am pregatit cu minim o luna inainte. Probabil ca inaintea sarbatorilor. Ma bucura optimismul dumneavoastra cu sute de participanti insa va garantez ca acest lucru nu se va intampla prea curand. De asemenea, va anunt ca eu unul ma voi retrage, lasand un editor mai competent sa pregateasca un comcurs mai complex care sa se desfasoare o luna, un trimestru, sau un anotimp. Timpul meu nu imi va permite insa acest lucru. Imi este imposibil sa ma impart atata timp intre serviciu, familie, preocuparile mele personale si aceste activitati pe care desfasor pro-bono. Daca credeti ca eu penttu ceea ce fac sunt remunerat, va inselati.

Sa auzim de bine.

Am modificat. Ca sa zjc asa, ca tot ce scriu, si aici m-am inspirat dupa un caz real. :) E vorba despre o prietena care, pe la 14 ani s-a intors cateva zile in tara, de la Paris si a mers in vizita la una dintre matusi. Acolo, inainte de pranz a ieşit afara sa se joace cu copii. Care au invatat-o cateva cuvinte esentiale in limba romana. Printre care si acesta, despre care i s-a spus ca e de foarte bine. Si ea, dupa masa, a tinut sa multumeasca cuviincios :).

asta mă sperie și mă supără cel mai tare. Hai, că eu nu o să joc, asta mă deranjează mai puțin, dar că din nou repetăm voturile ăstea... pentru că mie mi-e clar ce gustă fiecare și de ce. De exemplu, eu și cu Tego am votat tot, pentru că altfel, eu aveam maxim trei preferate, cum de altfel cred că și el. Pe de altă parte, singura mea soluție aici e să se voteze de la 10 la 1 și să fie 3 -5 probe mai mici (poezie pe stiluri), pentru a masca și mai mult concurenții.

îmi amintește de Blaga. Culmea e că deși se prezintă în termeni de manifest este nici mai mult, nici mai puțin, o declarație de dragoste. Ai băgat balastiera în Hyde Park ca să generezi o piață publică.

mi-e imposibil să generez pe modulul actual o variantă care să presupună anonimizarea participanților. Și în orice caz, până la Crăciun este nu doar imposibil, ci chiar absurd sa se facă ceva. Mie mi se pare foarte mișto ca să avem des astfel de concursuri, căștigătorii urmând să fie „marcați” cu un simbol care să vestească lumii victoria lor, până la următorul concurs. Plus că ar fi bine să aducem și jolly jokeri în joc, sau probe de: sonet, catren, poezie cu umor...

Dacã dã 3 si 3 lui Leo si Emilian, ei sunt castigatorii... dar nu vreau sa avansez scenarii.

De ce? Nu ai înţeles paralela cu Geoanã şi cu Mihaela dragostea lui? Culmea e ca si pe mine ma cheama Mircea. Mircea Geanã.

de asemenea editor, a fost foarte prins, ceea ce a facut sa nu poata vota. Ar fi fost interesant sa voteze si el, insa nu din cauza lui ne-am votat noi intre noi cu doar un mic ajutor de la alti cativa membri. La suparare imi vine sa spun ca cei care nu au vrut sa intre in acest "cerc" ar merita o sectiune in care tot ce posteaza nu poate fi comentat. Exista muzee sau expozitii si exista depozite si arhive...

si îți mulțumesc în mod special pentru cã te-ai implicat în joc şi în calcule. Toatã viața mea am fost slab la mate.

Cred ca e bine sã nu ne culcãm cu tine campion şi mâine spre prânz sã avem un altul. Dar momentan, tu şi Antonia conduceți şi vã felicit din suflet!

suntem liberi sa o facem cu atat mai mult cu cat votul lui Radu, din motive pur obiective va intarzia o zi sau douã.

Avem timp acum de statistici şi de planuri. De viitor.

Eu vreau sa va mulțumesc tuturor pentru mãnuşa ridicatã si pentru ajutorul pe care mi l-ați dat, la calcule. De asemenea, Tego, ai tot respectul meu pentru modul in care ai inteles sa stimulezi jocul. Ți-am urmat exemplul, fericit cã nu sunt singur. Mai mult, va pot divulga cã, pentru a nu fi considerat subiectiv, am renuntat la partener, in momentul în carene-am strâns 13, numãr fãrã soț.

tu ai văzut Le grand bleu și Atlantis ale lui Luc Besson? Eventual cu ochiul ajutat de atropină.

Ce ai scris tu aici este cu adevărat special, iar Liviu intuiește asta, dacă începe să saliveze după coniac, pe care cu mare generozitate îl bea și dacă e Cava... Sunt în asentimentul lui, doar că m-aș exprima puțin altfel: este atât de frumos la secțiunea AȘA DA, încât căutând AȘA NU am găsit atât de multe pioneze cu colțul în sus de care nici pneurile mele nu au scăpat. Și problema e că nici măcar nu vorbim aici de întreruperi ciclice, egale, ci de întreruperi din care doar două secvențe scapă. Cele două AȘA DA cu care cred că ai câștiga orice concurs, în orice limbă și împotriva oricărui concurent. Dar AȘA NU-urile ar trebui să lipsească cu desăvârșire. Ai zis că tindeai spre personale. Bine, păi dacă era să fie așa, de ce te explici? De ce, „uneori” (care poate fi suplinit printr-un simplu trecut), de ce „așa că” și de ce calupul acela manierist cu pătura? Nu te crede nimeni, Pătura versus să nu se prindă suferința de ei. Get real! Câtă umanitate față cu Cătălin Radu Tănase, reporterul de teren. NU vrei să fii reporter de teren, vrei să rupi din tine, nu să transpui.

Chiar și așa însă, zbaterea te salvează. Esti Holden Caulfield, dar era mai sănătos să ne transmiți asta în maxim 10 rânduri. Și personajul ăsta îți aduce marele premiu.

P.S.
E chiar de remarcat cum noi, când prindem puțin timp la serviciu scriem câte o poezie. Generația are un anomalie în sistem.

Felicitări!!!


AȘA NU:
uneori
că aceasta este ca scaiul
poate și d'asta mi-a plăcut mereu bulgăreala,
așa că,
„primesc secunda topirilor
și trăiesc liniștea care se naște
sub pătura caldă a acceptării”


AȘA DA:
„umblu desculț să-mi alin durerea în albul de vată
dacă vor trece și alții pe unde am pășit
să nu se prindă suferința de ei;”
„ninge devreme în anotimpul acesta târziu
fiecare fulg de zăpadă,
dacă nu e primit cu bucurie,
devine un strop de fericire pierdută”

acesta este un poem parnasian prin excelență, cangrenat însă ca un ou Faberge de baroc. Este de un panteism contagios, asumat printr-un manierism pe care, dintr-o dată nu te dai în lături să îl cultivi. Până și colindul din vale nu va mai răsuna a tradiției și vreme imemorială, ci va fi cu adresă, cu respect pentru etichetă și pentru titlurile actanților. Baronul cutare, domnul Dr. cutare, Sir cutare șamd. Asta e părerea mea, asta simt eu și mi-o asum. Nu ești tu, Walt Whitman, ci, conform bancului cu Nicolas Cage, ești tu Răzvan Whitman, vărul lui Walt. Ai niște scăpări, mult prea epic și administrativ pe alocuri, uiți parnasul și descrii dintr-o dată, ca o cădere nervoasă „locul crimei” de zici că a venit printre noi Cătălin Radu Tănase, dar la câtă inconștiență ai avut să te înjugi la temeritatea asta meriți numai laude. Și sper, sincer, ca la sfârșitul concursului să primești ceea ce meriți. RECUNOAȘTERE. De la noi o vei avea, îți garantez. Felicitări.

P.S.
Și mai am o surpriză pentru tine! Verifică-ți nivelul.

și ne scrii poezie de iarnă - invers. Un fel de: nu știu dacă vii sau dacă pleci. Așa și aici. E Avalon. E insula care se vede numai când se risipește ceața, și ceața nu se risipește niciodată. Iar tu nu mai ești tu, ești un spirit al câmpului, al pădurii, care ai o relație specială cu soarele. Este suficient să îl invoci pentru a lăsa oamenii fără țară, pentru a încuraja migrația sau pentru a crea limesuri pentru fiecare entitate cu inimă, în parte. Și mai zici multe despre dragoste și despre vis și despre o realitate ca un colac de salvare, gata să străpungă iarna.

Felicitări, statuii îi va sta bine învelită în iederă, dar hai totuși să mai tragem puțin de timp.

dar sublim de la sublimare, nu de la splendid. Ai sublimat ce ai sublimat și ai ajuns la poate cel mai „de șemineu” poem al tău, foarte aproape de numărul de aur. Anotimpuri, dragoste și aforisme (fac ce fac și îmi tot ies în cale). Evident că ultimele sunt sursa platitudinii universale, ar trebui să urlu de draci că îți bați joc de inteligența cititorilor tăi când de fapt asta ai vrut. Aia cu copiii e trăznet, eu o știam cu animale mici :) Cea mai recentă e o reclamă la Purina cu pisici care cântă: miau, miau miau miau miau.... Toate aceste trei variabile compun poemul, un condamnat resemnat. Nici nu știu dacă există pluton de execuție sau el e doar Alvaro Buendia, la vânt. E o limbă gravă și foarte controlată pe care nu ți-aș fi anticipat-o. Felicitări!

și uite așa a murit în Ucraina Lidia Jinga, sfâșiată ăn arenă de tigrul-pet pe care îl plimba constant pe Magheru și cu mașina...

doar ești pe primul loc. Până la noapte când am vorbit cu câțiva omuleți verzi din Mraconia să dea calculele peste cap.

Felicitări, evident, dar în două zile unii s-ar putea să își ridice cazemată.

ACORDĂ CÂTE UN COMENTARIU UNUIA DINTRE AUTORII TEXTELOR „MB1 - Stai că ninge”, MARCATE CU STELUȚĂ ROȘIE.
LA URMĂTORUL CONCURS AI PUTEA PARTICIPA CHIAR TU ȘI TE-AI BUCURA SĂ PRIMEȘTI APRECIERILE CELORLALȚI!!!

ACORDĂ CÂTE UN COMENTARIU UNUIA DINTRE AUTORII TEXTELOR „MB1 - Stai că ninge”, MARCATE CU STELUȚĂ ROȘIE.
LA URMĂTORUL CONCURS AI PUTEA PARTICIPA CHIAR TU ȘI TE-AI BUCURA SĂ PRIMEȘTI APRECIERILE CELORLALȚI!!!