De dieux et d'adieux

de fapt nu pe tine, că tu ești tălmaciul, truverul, cred că Cantor și-a băgat coada inclusiv în rândul tovarășilor de drum culeși de pe te miri unde, Gellu Naum e donator de treabă, pentru Dorothy sau pentru Harap Alb. Transfinit este rândul celor care pornesc într-o căutare, nu doar feeia, iar poemul tău, îmi place să îl siluiesc și eu la rândul meu (dacă l-ai eliberat, l-ai sacrificat) despre asta vorbește, este, dacă voi fi înțeles cum trebuie schema ancestrală și exhaustivă a formării și perpetuării partidului comunist, în care Manole o zidește pe Ana (paradoxal a fost și Ana Pauker zidită de Dej), pentru ca lucrurile să meargă bine, până la capăt. Transfinită este prezența ei și a oricărui tovarăș de călătorie (the carnies), mai puțin tu/Manole. Că așa e viața, pornim la drum și tragem după noi, ca un miriapod tot ce ne poartă sensul, toți însoțitorii (carnieșii ăștia) sunt rulotele fără de care omul cu blană de urs ieșit de sub pod ne anulează drumul. Tu eșt, evident, directorul circului ambulant. Tu, care de data asta legi aripile pentru ca pe zăpadă să nu lase semne de înger, ci probabil de prăbușită. Îmi amintește de un amic care, mic fiind și alegând evident orice alt termen care semăna puțin cu răposata ne-a povestit despre „strămutata” lui cutare...Frumoasă feeria ta. Acum da-ne și filmul, Edward Scissorhands, probabil.

Bogdan, comentariul tău m-a făcut să zâmbesc...
Mulțumesc tovarășe, omule de tip nou! :)

Ășa își dorea Ceaușescu:
O societate nouă cu neo...
M-am referit strict la comunism!

Așa este până la urmă, doar polemica derutantă care moleșește genunchii... :)
Oricum nu m-am aruncat în discuție dacă nu aș fi avut plăcerea dialogului.
Cu plăcerea socializării!

eu nu sunt Edward, ci o Kim Boggs ce caută o mână asemănătoare cu a lui Edward. Pentru a liniști/a îndepărta mulțimea.

nu e încă interzisă

trebuie să-mi fac mâna cu Marcel Moreau, belgianul ăsta virusat de Cioran, "Discurs împotriva piedicilor" sintetizează perfect opera acestuia. Traducerea Irinei Petras e wow, salivezi la soluțiile găsite pentru a nu strica mesajul. Titlul textului meu, De dieux et d'adieux, este împrumutat din carte, iar corespondentul găsit de Irina pentru limba română, Sfințiri și asfințiri, mi se pare cea mai elocventă pledoarie. Am explicat puțin contextul pentru că nu știu cum ai reușit să mă agăți de Cioran... Sunt uimit...