avem şi haiku calitativ domnu, cum sã nu avem?

“marte”, luna calendaristică?
ploi călduțe… să înțeleg ca sunt aburii ceaiului, sau e un “marte” dintr-o emisferă unde ploile sunt călduțe în martie?
imaginea propusă e un colaj?
văd florile ca loc de ședere, savurând un ceai- oferta unei clipe de liniște
și văd florile din care îmi fac ceaiul, oferind, deasemena, clipe de liniște


spor!

nu mi s-a părut nimic exagerat și nici nu eram sarcastic
e interesant cum, mai mereu, autorii simt nevoia să “articuleze” (ca la școală) comentatorii
dacă zici, că de le zic
dacă nu le zici, că de ce nu le zici… parafrazând o reclamă

din comentariul meu rezultă (evident) că nici n-am auzit de Nichita și sunt și nob (miop) în ale interpretării

nu mă deranjează nici presupunerile și nici defensiva asta “tutelară”

doar remarc

și, da, având explicațiile respective, văd clar imaginea propusă
mulțumesc (sincer) pentru “lentilele” folosite

un pic de îngăduință, față de noi, cei amatori
dacă nu cer prea mult

spor!

iar o iei pe miriste, dar limbarita ta, dorinta de a comenta fara sa ai nimic interesant de spus, sunt deja cunoscute...

Rudy

Bun haikú. E vorba de aburii ceaiului, umezeală în atmosferă, crengi de pomi înflorite. Speranță și intimitate.

floricele (dar nu pe câmpii, ci în castron, lângă o bere) stau să pocnească că, cică, dacă n-ar fi viorele pe câmpii, nici spumă (de la bere) lângă floricele

scuze, autorului, pentru câmpii

Eu aș fi scris ramuri în loc de crengi. Oricum, mi-a plăcut.