BMBodea Diana Mihaela
Verificat@bodea-diana-mihaela
București
„e pur si muove ...”
🏆 Critic de Top💬 Comentator Activ✍️ Scriitor Devotat
Cronologie
Eugen, mi-a fost drag comentariul tau. Eu vorbesc exact despre aceleasi lucruri ca tine si cred ca oamenii ar trebui "sa faca ce vor" nu in sensul in care sa incalce legea ci tocmai, dimporiva, sa isi insuseasca aceasta respectare a legii si "sa faca ce vor" intre limitele care rezulta din intelegerea si insusirea unui mod de viata conform cu legile si bunul simt. Concret am procedat astfel: am incercat sa rezolv situatia prima data amiabil, direct cu persoana in cauza, apoi m-am adresat cuiva care o putea face din pozitia in care se afla.
Sunt multe feluri de a incalca legea, unele mai vizibile, altele mai perfide.
Surpriza mea a fost sa vad oameni indiferenti sau care ma curand au aruncat vina pe mine pentru ca am mers si am vorbit. Aici inca nu am gasit o solutie.
Sunt multe feluri de a incalca legea, unele mai vizibile, altele mai perfide.
Surpriza mea a fost sa vad oameni indiferenti sau care ma curand au aruncat vina pe mine pentru ca am mers si am vorbit. Aici inca nu am gasit o solutie.
Pe textul:
„Figurile de stil ale minciunii – un joc subtil de glezne printre lumini și umbre." de Bot Eugen Iulian
0 suflu
ContextFoarte dragalasa poezia. Mi-a placut iesirea din cliseul tigancii, imi place imaginea tigancii tainice, care are ceva magic si natural in ea, mai ales atributul matern.
Pe textul:
„buruienile domnului sau taina din grădina noastră" de mircea lacatus
0 suflu
ContextSalut, Eugen. Nu inteleg de ce ai marcat textul cu atentionarea pentru cuvinte sau expresii vulgare.
Cat priveste poezia, foarte frumoasa. Fata tatei versus o invizibila fata a babei, mai feminine si mai putin "barbata" care pare sa exprime din text mai mult decat fata tatei, o biata fata cu o carte de poezie, probabil cu prieteni poeti (adica oameni fara capatai, visatori).
Cat priveste poezia, foarte frumoasa. Fata tatei versus o invizibila fata a babei, mai feminine si mai putin "barbata" care pare sa exprime din text mai mult decat fata tatei, o biata fata cu o carte de poezie, probabil cu prieteni poeti (adica oameni fara capatai, visatori).
Pe textul:
„Lasă, fata tatei," de Bot Eugen Iulian
0 suflu
ContextScuze, as vrea sa apara si comentariul asta. Uite chiar si azi am avut exact o experienta de care vorbesti tu. Si cu toate astea imi dau seama de asta si ma tin de drumul meu. Deci se poate sa fim atenti si sa vedem lucrul facut asa cum ne dorim.
Pe textul:
„Figurile de stil ale minciunii – un joc subtil de glezne printre lumini și umbre." de Bot Eugen Iulian
0 suflu
ContextSper sa nu te superi, Eugen, dar nu sunt de accord cu mesajul textului tau, iar acest dezacord vine din experienta personala. Si mie mi s-a intamplat fix ceea ce scrii tu acolo si nu o singura data, ci de multe si foarte multe ori. Dar intr-o zi m-am trezit si mi-am dat seama ca e ceva ciudat in toate aceste "coincidente" si ca ar fi bine sa deschid ochii si sa fiu cu luare aminte de acum incolo, inclusive la prieteni si poate, uneori, si la familie.
Asa ca, daca nu cumva e vorba de un copil sau adolescent de maxim 25 de ani, nu exista scuze.
Nu putem sa ne ascundem dupa "vai ce ma prosteste ix sau y".
Asa ca, daca nu cumva e vorba de un copil sau adolescent de maxim 25 de ani, nu exista scuze.
Nu putem sa ne ascundem dupa "vai ce ma prosteste ix sau y".
Pe textul:
„Figurile de stil ale minciunii – un joc subtil de glezne printre lumini și umbre." de Bot Eugen Iulian
0 suflu
ContextCa raspuns, as parafraza din raspunsul dat de tine la comentul meu. Cliseele pun in evidenta idea de repetitive, doar ca intr-o alta maniera. De acord cu aprecierea relative la ce e sarpe sau serpoaica. Cat priveste curvele patentate, ei pe alea tot le mai inteleg pentru ca au primit recunoastere si pentru ca sunt pe fata, adica nu se ascund. Fac precizarea ca include intre curve si unii barbati si ca nu ma refer la nimic legat de sexualitate, ci la comportamente si atitudini legate de moralitate si buna-educatie.
Nu sunt de acord ca nu poti face ce vrei, ba poti, daca ai principii si idei sanatoase, atunci ceea ce vrei sa faci e intotdeauna in conformitate cu ceva moral si nedaunator societatii. De bici si constanta supraveghere au nevoie cei care nu si-au insusit un model comportamental corect.
Iarasi as vrea sa evit si idea de perfectiune, in sensul ca orice om poate sa greseasca sau sa se comporte incorrect, cateodata. Nu tintesc aici nici la lupul moralist nici la perfectiune.
Nu sunt de acord ca nu poti face ce vrei, ba poti, daca ai principii si idei sanatoase, atunci ceea ce vrei sa faci e intotdeauna in conformitate cu ceva moral si nedaunator societatii. De bici si constanta supraveghere au nevoie cei care nu si-au insusit un model comportamental corect.
Iarasi as vrea sa evit si idea de perfectiune, in sensul ca orice om poate sa greseasca sau sa se comporte incorrect, cateodata. Nu tintesc aici nici la lupul moralist nici la perfectiune.
Pe textul:
„Eu fac ce vreau" de Bodea Diana Mihaela
0 suflu
ContextFoarte sensibila poezia. "Putini descopera, in tacere" ... dar nu asa e universal oricarui poet?! - putin patruns, putin inteles, de multe ori in trecere? Si pozitia aceea, turceste, foarte expresiva si explorabila inca.
Felicitari!
Felicitari!
Pe textul:
„Poetese la cenaclu" de Paul Mircea Iordache
0 suflu
ContextBun subiectul. Cred ca descrierea ta se poate transforma intr-un model general valabil, foarte bine promovat si acceptat de "prostime", cum ii zici tu. Din pacate sinceritatea nu e prea "sexy" si nici profitabila, decat poate pentru altii care stiu sa speculeze pe cel/cea care o poseda, care e intotdeauna "omul rau".
Tehnic, cred ca poezia si mesajul au de suferit de pe urma repetitiilor care, in loc sa sublinieze ceea ce vrei sa spui, incarca si tradeaza un "gol de inspiratie poetica". Poate ar trebui sa elimini repetitiile sau sa le administrezi altfel in ansamblul textului.
E doar o opinie, si nu una de specialist.
Apoi pacat de numele Zaraza, care pentru mine e ceva care trimite la o oarecare frumusete si versatilitate femeiasca, nu tocmai neplacute, macar si pentru ca are umor.
Tehnic, cred ca poezia si mesajul au de suferit de pe urma repetitiilor care, in loc sa sublinieze ceea ce vrei sa spui, incarca si tradeaza un "gol de inspiratie poetica". Poate ar trebui sa elimini repetitiile sau sa le administrezi altfel in ansamblul textului.
E doar o opinie, si nu una de specialist.
Apoi pacat de numele Zaraza, care pentru mine e ceva care trimite la o oarecare frumusete si versatilitate femeiasca, nu tocmai neplacute, macar si pentru ca are umor.
Pe textul:
„Zaraza și jocul ei de glezne. Ora de pedalare." de Bot Eugen Iulian
0 suflu
ContextIncest, super! Adevarul e ca suntem incestuosi de la Adam si Eva sau asa am fost invatati. Nu exista nimic pe lume pe care o veche bula papala sa nu rezolve. Dincolo de aceste vorbe glumete pe care mi le-am permis si imi cer iertare daca nu sunt chiar pe gustul tau, mi-au placut foarte mult cateva imagini: lighioanele care ling, mormanele de haine sagetate de-o crima si directia nord. Nu stiu daca e intentionat, dar nordul e "directia", cumva incestul tau e creditat cu "lucrul correct", "directia cea buna". Interesant.
Pe textul:
„anamnesis" de Adam Rares-Andrei
0 suflu
Context"E inutil sa imi astup urechile, muzica vine dinauntru" sunt doua versuri absolut superbe. Ador starile astea. Eliberarea pare infricosatoare la inceput, insa ea se poate impune si fata de sine si fata de exterior si atunci se rasfrange ca o stare de beatitudine din care nici macar nu iti pui problema sa iesi, ci dimpotriva te intrebi cum sa o permanentizezi.
Pe textul:
„niciun zid nu poate opri imaginația" de Calotescu Tudor Gheorghe
0 suflu
ContextAsa e, cea mai adanca vibratie e intr-o fapta buna, in orice e bun. Cu adevarat firesc si frumos spus acest gand. Felicitari!
Pe textul:
„Firesc" de George Pașa
Recomandat0 suflu
ContextM-am regasit foarte bine in poezia asta care imi place dincolo de aceasta regasire. Afara e doar afara, adica acolo unde sinele e ceva necunoscut si care nu are nimic de-a face cu el. Bataliile astea se castiga printr-un simplu "pentru ca asa vreau eu si nu accept comentarii".
Pe textul:
„ultima picătură" de Ciupureanu Dan
Recomandat0 suflu
ContextRazvan, multumesc mult pentru felicittari, ma bucura empatia ta si semnul de trecere. Uneori acest spirit de fronda devine mai mult decat atat cand vezi ca nu-urile adaugate de ce-urilor au mai mult sens decat intrebarea.
Pe textul:
„nervii sunt niște mușchi meta ..." de Bodea Diana Mihaela
0 suflu
ContextNicolae, ma bucur ca ti-am putut binedispune miezul de noapte :-)
Pe textul:
„gânduri curioase și gesturi serioase" de Bodea Diana Mihaela
0 suflu
ContextTaia, ca de obicei, cuvintele tale sunt calde si sa stii ca inseamna foarte mult pentru mine. Uneori, dupa ce reusim sa ne simtim un pic mai bine, avem curajul sa vorbim despre momentele de durere, avem forta sa le expunem si sa le exprimam.
Numai bine si mult succes in tot ceea ce faci!
Numai bine si mult succes in tot ceea ce faci!
Pe textul:
„Oare ce sa ma fac ... ?!" de Bodea Diana Mihaela
De îmbunătățit0 suflu
ContextRazvan, m-ai prins. Intr-adevar nu mai aveam material poetic, dar simteam sa mai scriu ceva, oricum despre seriozitatea sarutului, ceva. Multumesc frumos pentru cuvinte. Numai bine!
Pe textul:
„gânduri curioase și gesturi serioase" de Bodea Diana Mihaela
0 suflu
ContextMi-a venit sa strig : nu! nu! nu! De ce sa ii cada cornul inorogului? De ce tanara virgina (sa speram ca e tanara, cel putin) sa "ucida" spiritul acelui animal? Mi-a placut poezia, dar nu partea in care cade cornul. E ca si cum s-au dezvirginat amandoi si au pierdut sensul straniei uniuni, reducand-o la banal.
Pe textul:
„iubirea corn de inorog" de Ioan Postolache-Doljești
0 suflu
ContextMi-a placut foarte mult textul, dar mai ales "S-a trezit Estetica" "sa suspendam sedinta".
Pe textul:
„lipseau cuvinte..." de Dumitru Sava
0 suflu
ContextCa orice Diana care se respecta, am citit poemul si a doua oara dupa ce am dat peste acel Anaid, care imi adduce ca ma jucam si eu candva cu numele in oglinda. Asa, ca de la o Diana la un iubitor de o Anaid, iti zic ca fetele astea sunt originale si tehnicile clasice nu prind, fie si doar pentru ca presupun un fel de vanatoare, iar fetele astea poarta totusi numele zeitei vanatorii. Asta e mai mult asa ca o gluma, de la care nu am putut/vrut sa ma abtin.
Mi-a placut poezia, dincolo de acel Anaid. Titlul face asa o trimitere la diavolita, ceea ce intr-un fel se potriveste cu intregul text, aduce o imagine compatibila cu poevestea. "Te-nversunezi sa nu cedezi", radacinile devenite fioroase formeaza un cadru complementar cu "statuia mica" si lustruita, cu lemnul de tei. Altfel spus, gasesc o incapatanare dulce, ceea ce mi se pare frumos si interesant intr-o poezie/text de orice fel al unui barbat.
Invitatia la filosofie din final ar putea fi foarte bine vazuta ca o ipostaza a continuitatii actului de curtare, ca o auto-profetire ca va fi asa cum iti doresti sau pur si simplu un fel de a integra cititorul intr-o meditatie mai profunda decat simpla iubire.
Personal cred ca da, cine cauta binele il gaseste, fie si din greseala.
Mi-a placut poezia, dincolo de acel Anaid. Titlul face asa o trimitere la diavolita, ceea ce intr-un fel se potriveste cu intregul text, aduce o imagine compatibila cu poevestea. "Te-nversunezi sa nu cedezi", radacinile devenite fioroase formeaza un cadru complementar cu "statuia mica" si lustruita, cu lemnul de tei. Altfel spus, gasesc o incapatanare dulce, ceea ce mi se pare frumos si interesant intr-o poezie/text de orice fel al unui barbat.
Invitatia la filosofie din final ar putea fi foarte bine vazuta ca o ipostaza a continuitatii actului de curtare, ca o auto-profetire ca va fi asa cum iti doresti sau pur si simplu un fel de a integra cititorul intr-o meditatie mai profunda decat simpla iubire.
Personal cred ca da, cine cauta binele il gaseste, fie si din greseala.
Pe textul:
„iDOLLYța " de Miclăuș Silvestru
De îmbunătățit0 suflu
ContextSalut. Voiam sa zic si eu despre acel "ok/ko", dar si despre "frumusetea lumii Durand ca o rana", pe care o vad in relatie cu restul poeziei. Pe de o parte ai un poem lucid, ca o ciocolata amaruie, auto-prevestitor de venirea si trecerea unui alt timp inutil, intr-o dispozitie constienta de amagire si totusi in final un fel emotie scapata de sub control, vederea frumusetii lumii, care pentru mine face trimitere la exact inversul a tot ce ai scris tu pana atunci.
Pe textul:
„De parcă n-ar fi de-ajuns" de Florentina-Loredana Dalian
0 suflu
Context