Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

iubirea corn de inorog

oricum mânjii nu iau aminte

1 min lectură·
Mediu
îi crește și-l duce cu fală noatenul
în devenirea-i de-a fi hărmăsar
ajuns
e cornul de care-și agață visul fecioara
nechează saltă în două picioare bate
pământu-n copite și-aleargă-n galop
coama-i flutură-n soare
ea cu lasou de mătasă îi dă târcoale
în buze cu felia de zahăr
îi mângâie grumazul crupa cu țesala spinarea
până-l învață cu șaua cu hățul zăbala
apoi dă-i cu cravașa...
îi cade cornul e animal de povară
în grajd bate degeaba podeaua și zvârle
să rupă uluca înțărcuit nechează de-aiurea
între hulube cu foi de nu cade
sau în hamuri pe brazdă e fericit
gloabă fiind să fie dus de dârlogi
mulțumindu-se cu brațul de paie și apă...
iubire chiar ești tu nemurire
în nărav învățat mi se pare că da dar cine știe...
022.472
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
129
Citire
1 min
Versuri
21
Actualizat

Cum sa citezi

Ioan Postolache-Doljești. “iubirea corn de inorog.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ioan-postolache-doljesti/poezie/14071163/iubirea-corn-de-inorog

Comentarii (2)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@bodea-diana-mihaelaBMBodea Diana Mihaela
Mi-a venit sa strig : nu! nu! nu! De ce sa ii cada cornul inorogului? De ce tanara virgina (sa speram ca e tanara, cel putin) sa "ucida" spiritul acelui animal? Mi-a placut poezia, dar nu partea in care cade cornul. E ca si cum s-au dezvirginat amandoi si au pierdut sensul straniei uniuni, reducand-o la banal.
0
realitatea oricât l-am lua în brațe pe nu
închipuire farsă sublimă și mit inorogul
mai porți felia de zahăr dar vei vedea ...

cu bucurie de trecere, Ioan.

0