bianca marcovici

I V A
CULTURA - Sambata, 28 mai 2005

Paul Goma despre zonele Securitatii

Precizare in legatura cu volumul \"Culoarea curcubeului - Cod \"Barbosul\"\" - Polirom, 2005
Acest volum de marturii despre miscarea pentru drepturile omului din 1977, in Romania, a fost scris la Paris (imediat dupa ce, ajunsi in Franta, cerusem azil politic - statut cu care supravietuim si azi), in primele luni ale anului 1978, tradus in franceza sub titlul \"Le Tremblement des Hommes\", lansat de editura pariziana Seuil in februarie 1979, nasi fiind: Eugène Ionesco si Fernando Arrabal. Textul a fost difuzat fragmentar, in lectura autorului, prin Europa Libera, insa inainte de 1990 nu a cunoscut o editie in limba in care a fost scris: romana.

Prin 1985-86, Gabriel Liiceanu si Andrei Plesu, bursieri la Heidelberg, mi-au facut o vizita la Paris, cu care prilej au avut cuvinte bune, calde, despre carte (in traducere franceza, fireste).

In februarie 1990, Gabriel Liiceanu, proaspat director al Editurii Humanitas, mi-a solicitat \"cateva titluri\". Cu bucurie i-am incredintat \"Gherla\" si volumul despre care el avea o opinie atat de buna, \"Le Tremblement...\", cu titlul original in romaneste: \"Culoarea curcubeului \'77 - Cutremurul oamenilor\".

Ambele au aparut in iunie 1990. Prima a avut si succes de vanzare, insa a doua (cu titlul \"corectat\"-gresit de editura: \"Culorile...\") a cunoscut o soarta... cumplita: dupa cateva zile a fost retrasa din librarii, depozitata, iar in 1992 trimisa la topit.

Neprimind nici un raspuns credibil din partea editorului Liiceanu, (el nega absenta din librarii a volumului, dand vina pe proasta difuzare), am publicat in 1993 (deci dupa 3 ani!), in revista \"Timpul\" o scrisoare in care ma plangeam de \"tratamentul aplicat cartilor mele de catre editorii-prieteni\" carora, la cererea-insistentele lor, le incredintasem manuscrise: Marin Sorescu - distrusese plumburile romanului \"Garda inversa\" cand postulase la Ministeriatul Culturii Iliesti; G. Liiceanu - retrasese-depozitase volumul de marturii \"Culoarea curcubeului\", fara a-l avertiza pe autor, apoi negand culturala isprava: topirea cartii.

Furios, pretinzand ca il calomniasem, Liiceanu si-a mobilizat trupa, in primul rand pe G. Adamesteanu, cu logistica revistei \"22\" (si ai sai fideli colaboratori, cu totii membri ai GDS); in al doilea rand, i-a castigat de partea \"cauzei\" sale pe Monica Lovinescu si pe Virgil Ierunca. Astfel a fost declansata prima campanie de presa furibunda - impotriva victimei: autorul cartii-marturie despre miscarea drepturilor omului din 1977 - si nu, Doamne-fereste, impotriva editorului Liiceanu, distrugator al cartii.

Am incercat - cu ajutorul tinerilor oradeni Florin Ardelean, Traian Stef, Tiberiu Ciorba, care, cu acest prilej, au inaugurat \"Biblioteca Revistei Familia\" - o adevarata editie in limba romana. Obiectul carte a aparut in 1993 - insa, vai, tovarasii de la centrele de distributie judeteana au refuzat-o, pentru motivul: \"Am fost informati ca Paul Goma ne insulta intelectualitatea cinstita\" (iar eu ma vazusem mutat cu 16 ani in urma, in februarie-martie 1977, cand cetateni-indignati obligati de securisti imi telefonau exact in aceiasi termeni. Adevarat: \"dupa \"revolutia brucana\"\" indignatii-cetateni-distribuitori-de-carte fusesera instructati de catre \"intelectualii cinstiti\" Liiceanu, Adamsteanu, Plesu, Monica Lovinescu...

In 1997, aceiasi fosti-prieteni au organizat a doua campanie de presa - dupa aparitia \"Jurnalului I-II-III\" la Nemira. Atunci Monica Lovinescu a decretat: \"Imi pare rau ca l-am cunoscut pe Paul Goma\". La arderea rituala pe rug au participat cu entuziasm: Pruteanu, Zaciu, Alex. Stefanescu, D.C. Mihailescu, Manolescu, Buduca, Grosan, A. Cornea, G. Andreescu, Dimisianu, Iorgulescu, Paler, Cosasu, Bianca Marcu-Dumitrescu-Balota, Bianca Marcovici, I. Simut, St. Borbély, Ioana Parvulescu...

In anul urmator, 1998, Monica Lovinescu a emis ukazul: \"Goma este contestat\" - iar Goma a fost... ingropat. Cu tot cu cartile sale: \"Culoarea curcubeului\" a avut tot timpul sa fie uitat(a).

In vara anului 2004, Dan Petrescu m-a recomandat Editurii Polirom pentru \"cateva reeditari\". In octombrie (2004) a aparut o noua editie a volumului \"Din calidor\". Am propus - \"a doua editie adevarata\" a marturiei \"Culoarea curcubeului\", augumentata cu (sub denumirea \"Cod \"Barbosul\"\") o suma de documente din dosarele de Securitate.

Surpriza, in ianuarie 2005: la corectura am constatat absenta \"Introducerii\": scurta istorie a volumului de marturii despre 1977. Am trimis-o iar. Mi s-a raspuns ca paginarea a fost facuta, nu mai poate fi re-facuta - sa dau Bunul de Tipar.

Am dat Bunul de Tipar, gandindu-ma ca, chiar fara explicarea-istoriei-volumului, se va rupe blestemul editorial al \"Culorii...\".

Volumul a aparut - decapitat. O stiam. Am mai descoperit ca din notita bibliografica (redactata de editura) lipseau atat data scrierii cartii, cat si titlurile si datele aparitiilor in franceza si in neerlandeza...

Dezastrul mi s-a aratat abia cand au aparut in presa intaiele dari de seama: autorii lor credeau ca este vorba de o \"noua carte\"; ca ar fi \"tot un jurnal\", iar scriitorul Cristian Teodorescu a gasit ca \"Goma este un scriitor al turnatorilor\" - de ce?, fiindca nu consimte sa incerce a-i deconspira pe informatori. Adevarat, insa un adevar incomplet (de mirare ca nu a fost perceput de un prozator - sau nu este C. Teodorescu un prozator, doar autor de carti?): Goma ii considera pe securisti adevaratii vinovati, iar pentru ca a scris o carte despre Pitesti stie: nefericitii, inainte de a deveni calai ai propriilor frati, fusesera victime - chiar martiri.

Am avut nevoie de ani lungi ca sa inteleg \"motivul\" pentru care Liiceanu, in panica (cine il va fi speriat: Brucan? Petre Roman, \"mostenitorul\" Editurii Politice? Gelu Voican, Magureanu - cu care tocmai legase tovarasie, organizand la sediul GDS o intalnire cu... victimele Doina Cornea, G. Andreescu, Filipescu? - si daca s-a straduit, dar a reusit sa se sperie singur?) - a retras cartea din librarii, apoi a topit-o:

- \"Culoarea curcubeului \'77\" era/este, nu o carte oarecare (aici nefiind vorba de \"valoarea estetica\" a ei), ci o oglinda pusa dinaintea contemporanilor mei din 1977: a \"factorilor politico-politienesti\": Ceausescu, Plesita, Burtica, Coman, Dobrescu, Brad, Popescu-Dumnezeu, a \"factorilor culturalicesti\": Vasile Nicolescu, Ghise, Gafita, Dodu Balan, Rapeanu, Romul Munteanu, Titus Popovici, Eugen Barbu, D.R. Popescu, Virgil Teodorescu, Ivascu, Ivasiuc, Paunescu, V.C. Tudor, Sararu si alte lepre literaturnice;

- volumul de marturii \"Culoarea curcubeului \'77\" era/s-a vadit a fi in 1990 oglinda nemiloasa (precum realitatea-asa-cum-este-ea, vorba realism-socialismului) pusa in fata contemporanilor mei din 1990, in care riscau sa se vada - mai grav: sa fie vazuti de catre... masele largi de cititori - noii-rai: colegii, prietenii, \"anticomunistii-la-bucatarie\" -\"scriitorii rezistenti prin cultura\", impostorii culturali si morali ca insusi Liiceanu...

\"Culoarea curcubeului \'77\" a fost interzisa in Romania post-revolutionarnica - nu de cenzura unui stat totalitar, nu de cenzori analfabeti, ci de insisi scriitorii, colegii mei - fratii mei, mioriticii, aceia care, daca nu te omoara, sigur te vand...

Cine mai are indoieli in privinta moralitatii scriitorului roman, sa priveasca la spectacolul jalnic, pornografic, abject al... descoperirii (dupa 15 ani!) ca presedintele Uniunii a fost/este turnator - si nu dintre nefericitii fosti detinuti, torturati-santajati-obligati \"sa raporteze\", ci vigilenti-de-profesie ca acest tipic activist comunist: Uricaru. Stranie, uluitoare, intristatoare este nu \"descoperirea\" vanzatorului, ci... discutiile despre... totusi-calitatile tovarasului, care \"a fost un bun manager\" (apud Breban) - si, la urma urmelor, nu a facut el cine stie ce crima, uite, si Céline a fost alungat din literatura franceza, o vreme (ne explica tot Breban, cel care insa nu stie: Céline a fost condamnat pentru tradare-de-patrie, pe cand Uricaru este acuzat de vindere-de-frate - nuanta...).

Asadar, putinii cititori care vor lua in maini volumul \"Culoarea curcubeului - Cod \"Barbosul\"\" sa afle: prima parte este zona... vizibila a Securitatii, scrisa in 1978 la Paris, aparuta in franceza in 1979 - in romaneste singura varianta onesta integrala fiind cea de la \"Familia\", Oradea, din 1993; a doua parte (\"Cod \"Barbosul\"\") reprezinta subterana Securitatii intrevazuta prin cele cateva sute de pagini din dosarele mele de Securitate.

Multumiri ziarului \"Ziua\" pentru gazduirea acestei explicatii - de care m-as fi lipsit bucuros, daca...


Paul GOMA
P.S. Pentru \"supliment de informatii\", pe Internet: paulgoma@free.fr

Titlul apartine redactiei

****************

De unde si pana unde \"ardere pe rug\"?
Numele meu si al Biancai Balota sunt alaturate, nici macar nu e o Confuzie.Autorul are nevoie neaparat de un \"tzap ispasitor\"? Nu-mi vine sa cred ca-mi foloseste numele in felulasta! Am emigrat la 13 septembrie 1991 in Israel.Cine a mai avut timp de Europa Libera si de altele, cu doi copii inainte de armata , cu o mama bolnava de anorexis si o soacra bolnava de cancer, noi fara servicii pornind de la zero, deci?
poeta Bianca Marcovici
din Haifa

PDF] Jurnal II Caldura MareTip de fișier: PDF/Adobe Acrobat
Ple§u, Adame§teanu, Tudoran, Liiceanu, Bianca Marcovici, Paler, Bianca Marcu-. Dumitra§cu-Balot¶, A. Cornea, Gabriel Andreescu, Gro§an, Gabriel §i Georgeta ...
paulgoma.free.fr/paulgoma_pdf/pdf/FRP_Jurnal_II_Caldura_Mare.pdf - Pagini similare
***
dupa cum se vede mai sus, luat de pe google, scriitorul Paul Goma imi foloseste in mod abuziv numele fara nici o acoperire literara.
Debut in poezie,editura \"Junimea\" , 1985!
Semnat,
impotriva apelului,

inginera, poet Bianca Marcovici din Haifa
pobox 3144

Sincer, un colaj reusit! Amandoi aveti stofa de poeti uitati, ca niste fluturi impaiati intr-un erbar.Deschizind pagina cartii prafuite descopar ca sunteti vii....Alteori asociez subiectul, Calugaritei care si-a devorat masculul dupa ultima partida de sex!

Scriitorul Paul Goma îmi folosește numele în fel de fel de comploturi literare și antisemite, confuzia cu Bianca Balotă, etc. Cred că a venit timpul să i se spună că, atacul său la persoana mea, fără nici o acoperire literară sau dovezi, nu mă supără de fel. Dimpotrivă, îi mulțumesc pentru publicitate...

Felicitari si din partea mea. Si la noi, chiar in timp de razboi, sub tirul katiuselor a aparut revista \"Izvoare\", in care publicam noi autori israelieni de limba romana, precum si oaspetii de peste hotare, cum ar fi poeta Ana Balndiana si multi altii!

Chiar ieri am fost la Turnul lui David si imprejurimile sale la Ierusalim!
Am crezut ca o sa simt magia ceruta prin titlu poemului!

Te salut Valentin Tascu!

\"Revenind la concret, se pune-o întrebare:
Iubitele-mi nu-s oare, imaginare?\"
nu reveni la concret
lasa-ti pulsul sa se accelereze
rimele pierde-le printre randuri
rodrigo, adu-ti aminte rodrigo
contratimpul dicteaza armonia
paseste incet printre ierburi
doarme cineva ...

Tu mă gonești cu cravașa de jokeu falic,
Clipesc stupid, înțeleg că am pierdut jocul, cărțile erau măsluite ()o enormă, ireversibilă melancolie.. \"

n-ai pierdut jocul, nimic nu e masluit,brumaru erotic, fiecare insa cu ustenislele lui artisitice.
maninca in continuare jaratec, desfide rigorile, sparge canoanele fiintelor indragostite de cuvinte si-ticlarifica daca \"pinguinul\" isi mai are locul in singuratatea labirintica a intestinelor.
nunta e semnul visat, de armistitiu, de impacaciune.sterge din memorie uratenia...si lasa, undeva o lumina, spre care sa ne indreptam tacuti.
cel mai trist e ca, nimic nu poate fi inlocuit, totul se transforma...poemul in proza corespunde secolului nostru religios care desfide stare de rau , stare pe care nu poti s-o definesti! e un poem nesuperficial care merita citit si inteles.

Tu mă gonești cu cravașa de jokeu falic,
Clipesc stupid, înțeleg că am pierdut jocul, cărțile erau măsluite ()o enormă, ireversibilă melancolie.. \"

n-ai pierdut jocul, nimic nu e masluit,brumaru erotic, fiecare insa cu ustenislele lui artisitice.
maninca in continuare jaratec, desfide rigorile, sparge canoanele fiintelor indragostite de cuvinte si-ticlarifica daca \"pinguinul\" isi mai are locul in singuratatea labirintica a intestinelor.
nunta e semnul visat, de armistitiu, de impacaciune.sterge din memorie uratenia...si lasa, undeva o lumina, spre care sa ne indreptam tacuti.
cel mai trist e ca, nimic nu poate fi inlocuit, totul se transforma...poemul in proza corespunde secolului nostru religios care desfide stare de rau , stare pe care nu poti s-o definesti! e un poem nesuperficial care merita citit si inteles.

Felicitări! Sper să fie bine primită revista și în România!
În vreme de război nici un cartuș nu va ucide cuvântul Shalom (Pace) și, nici \"moștenirea lirică\" în limba română din Israel!

cred ca e un fenomen de alergie pe care il capata femeia
care nu a fost cucerita ...pastrandu-si amintirle langa cel de langa ea, ca o obligatie, nesimtind cuibul pe care si-l dorea
devine frigida, incapabila sa se regaseasca.
viziunea poetica a autorului e verosimila pina la un punct.
se simte ura barbateasca, a partenerului ce nu si-a cucerit \"reduta femininina\", inselatul!
textul rezuma-in fapt- drama femeilor inchise cu toti nasturii pina la gat, alergia la sex cu un barbat care n-o satisface!
felicitari!
si nu arde scrisorile...pastreaza coronitza, fixeaz-o zilnic si intreaba-te, de ce?!

frumos sonet, nefacut care te trece prin toate ipostazele rare ale imaginatiei si, mai ales se incadreaza registrul meu si muzical al Elenei din Troia:

\"Că rătăcesc de-o viață pe o urmă,
Inegalabil trasă pe cadran
De Adevărul care-n mine scurmă.\"
casa \"Sonet\", doar orbul!

am mai trecut o noapte...dezastrul de care zici poate afecta si locurile sfinte crestine nu numai a noastre; poate, in felul asta chiar si americanii ar trebui sa si gandeasca...
merge bine epigrama asta culeasa de tine:
\"
Eterna si fascinanta Românie\"
(Titlul unei epigrame de Laurențiu Ghiță)

România e frumoasă
c-are multe prune-n pomi
ce dau muzica aleasă
cântată ades de romi.


multumesc din suflet pentru solidaritate aparuta ca din senin!
o fi fost ceatza in rest!

bianca

infuzie de ceai...asteptatea katiuselor produce monstri!
bianca

Textul nu-l cuprinde in totalitate pe dramaturgul , eseistul si traducatorul G.Astalos.Modest, cum a fost intotdeauna nu a readus in prim plan munca sa legata de \"mostenirea lirica\" a scriitorilor din diaspora.
Tin sa mentionez ca a facut o treaba unica traducandu-ne si pe noi, cei din Israel, prinzand fenomenul literar romanesc din Tzara aflata acum sub Katiusele teroristilor!
Il salut indirect pe George Astalos, ultima data am facut-o amandoi pe postul de Radio International, intr-un duet poetic si interviu in direct. Zarindu-l pentru prima data la TV International la un interviu preluat de pe postul Cultural m-a surprins ifuzia sa literara legata de munca sa , mai ales dramaturgiasi omul Astalos asa cum mi-l inchipuisem!

ERATA
prietenul la nevoie se cunoaste!

eu zic ca ai gafat cu prietenul nostru si, mai ales cu mine
bianca

\"A fost ca un frate pentru mine și l-am iubit cu toții, nu cred să-și fi făcut dușmani. Poate doar așa...individioși. Și dădu scurt pe gît, unul după altul, trei păhărele de țuică. E bună țuica asta, și rece, unde-o fi pitit-o pînă acum?\"
Barfa din jurul mortului , cauza mortii ,descoperirea cauzei mortii, cat de usor poti sa vorbest despre un mort , ce mai, nu mai poate raspunde!
bine prins ca ontr-o sceneta neregizata, tuica inlocuita cu moare..., tuica mortului! Noroc ca nu era Ramses!Mortul are dreptate.Trebuia sa-si traiasca ultimile clipe cum si-a dorit!
ps.La Haifa Katiusele sper sa nu mai cada.Vreau sa mor ca mortul tau! Natural!

\"cum era Whitman cu firul lui de iarbă
Baudelaire cu viermii
Poe cu cioara\"