Imaginea iubirii se naște-n suflet sfântă

* Imaginea iubirii se naște-n suflet sfântă ca un tablou etern. Din raze de lumină îmi dăruiești culoare și viață, și candoare. Din unduiri de ape cu mângâieri prelungi, trezești în mine dorul De munte, de înalt, de creste fericite, ce-ating perfecțiunea: Cerul senin și norii. trupul meu simte cum cresc din rădăcini, Copacii mândri-n soare și-și rotunjesc coroana … și florile, și iarba, și grâul auriu Răsar a viață nouă! ** Tresaltă trupu-mi vesel, un zâmbet timid apare și gânduri de copil înnobilează visul. Mă cred acum o floare parfumuri emanând din gingașe petale: paletă de culori ce bucură Privirea și sufletul,simțirea. Mi-ai dăruit întreagă fericirea de-a fi izvor de viață, trupul firav hrănindu-l la pieptul meu Simțind o bucurie ce se revarsă-n mine ca o cascadă-n hăuri adânci din munți în care, doar lumina soarelui pătrunde Timid, cu raze slabe ascunse în cotloane de stânci amestecate cu crengi rupte din brazi. *** Sunt veselă și tristă, amestecând cuvinte iubirea se-ntrupează în chip de înger drag mă simt acum pustie și iar apoi sunt plină De viață și lumină, de vraja ta, iubire… imaginea ta crește cuprinde tot în ea imens tabloul are de-acum întreagă rama. În suflet și-n privire nu mai încape răul. Tu ești stăpâna lumii și-a sufletului meu!