Alunecoase clipe

Alunecoase clipe Pe muchii de ființă, In ochi de cer albastru, In cioburi de-adevăr. Mă-ntreb de- i cu putință Să porți în minte gânduri, Să crezi mereu că-n vânturi Vei regăsi chemarea Unei iubiri de-o viață Ce-așterne peste tâmple In praf de timp zăpada. Speranțe- nghesuite In colțuri de-adevăr, Ce ard mocnit, grămadă, Sub cerul adormit. O liniște supremă \'Nainte de furtună, Cuprinde fruntea \'naltă. Se nasc cuvinte mute Ce vor să ne aline. Vom reuși noi iară Să le eliberăm?!