Beatrice Zornek Claudia

imi rup doua unghii de la picioare si cand ma doare tot trupul tot cu tine visez. Cand e prea scumpa carnea la magazin imi rup doua coaste si ma prefac in Adam, departe de tine departe de

Ce frumoasă ești! Parcă ai fi vie... Mi-am luat ciorapi pentru ochii mei de mereu și pantofi pentru mănușile mele Am bătut cu plămânii în poartă și mi-ai deschis inima către tine. Mi-am

Erai undeva, pe pârtie, zdruumm, zdrumm, te îndreptai rapid spre mine, și tot nu știam dacă ești tu sau cel de lângă tine dacă sunt eu sau reflecția mea în oglindă S-au spart toate s-a spart

Hai sa ne rânjim unul altuia măselele până-n plăsele să rânjim la vaci să rânjim la poeți la tot ce a dat mama natură bun și rău să rânjim la criminali să stârpim toată pleava

Și dacă plec mâine voi mai fi? o rază un nor o noapte lumina îmi rămân aici îmi plâng lacrimile îmi plânge plânsul îmi plânge râsul și tu îmi plângi îmi plângi în umăr îmi plângi pe

Parca iese putina lumina parca iese putina dragoste de dupa nori de dupa noii \"noi\" e-atat de frumos acest nou, ca o pereche de pantofi cu care te lauzi stiu, \"iubim mai mult

Poetii cu varste de pana la 35 de ani care nu au publicat in volum sunt invitati sa-si incerce talentul la cea de-a X-a editie a Festivalului national \"Costache Conachi\". Concurentii vor trimite

Nu de dragoste mi-e frică, nu de tine, nu de mine, nu de stele și nu de broderii inutile. Probabil am greșit crezând că soarele va răsări în fiecare dimineață de aceeași parte a patului. Nu

Ce e luni? Ce e azi deosebit? Nimic. sunt fericita. Parca zboara luni pe langa mine, prin mine, te iubesc si parca totul e atat de naiv ay ay iubite, spuneam sa ne iubim mereu ca-n prima

Pesemne că uneori există păpădii în vânt și tălpi ce se înfig în pietre, fără milă așa cum uneori mă doare să mă-ndrăgostesc Mă doare să mă zboare păsări, să mă zbor eu. Privind înaripat înspre

Drumul sta inmarmurit. copacii, copacii, in ei imi voi cresta iubirea. Ma-ndrept inspre stele amagitoare, dar luna-mi vegheaza drumul. Drumul, drumul, padurea, castelul, ceasuri de

Ma dor. Singur ma dor cu ochii curgandu-mi inspre picioare, cu inorogi si vise destramate. Inca mai privesc spre rasarit uneori; alteori sunt trist infinit de trist, alteori imi bate

Așa o furtună puternică nu ai mai fost niciodată. Știu acum, dislexică și reminiscentă că ieri nu a fost azi și nici mâine nu va fi. Tot fără sens mă împresori c-un fum amăgitor, ce-mi intră-n