Beatrice Zornek Claudia

Imi miros palmele a piatra sparta din Sparta inspre Grecia, cu ardoare miros a femeie, gust amarui a copil cirese negre si mici, trei vrajitoare o canapea noua si multi nervi freza prea scurta,

Stiu, te-am cautat pe un dinte canin (mult prea canin pentru gustul meu) stiu, dimineata e soare cu dinti dinti de lemn si plansete de copii bolnaviciosi stimuli neuropsihomotori si zambetul

As vrea sa ma fi putut opri cand inca nu era prea tarziu. Timpul a trecut totusi, si doar clipa a ramas eterna. Speram sa devin o lighioana a padurii, sa nu va mai cunosc si sa nu va mai amintiti

~2~ Absurditate Ma intorsesem de ceva timp la radacinile mele. Vroiam sa fac ceva nou, dar care sa imi aminteasca totusi de trecut. Pe atunci nu credeam in ingeri, nu credeam in stele si in Soare.

batrane! ce aripa a singuratatii mai suntem uneori ce usor cedam pietrei si mai ales norului ce frumos ocru, ce vis cand dormim ca pasarile de noapte iepureste ne indreptam inspre cocori si

~1~ Înger? -Dacă aș fi știut ce e acela un zâmbet, poate aș fi ridicat colțurile gurii pentru o clipă. Mi-am dorit de atâtea ori să iubesc, și am simțit asta de fiecare dată. Și de

știu, fuge clipa, știu, fuge omul, știu, fuge gîndul, știu, fuge moartea, știu, fuge cuvîntul de pe limba mea. știu, fuge cuvîntul de pe limba română. B. 26.02.2001.

Sunt o piersică. Încă verde,-ncă necoaptă, Încă susur, încă șoaptă. Sunt albastră, sunt gălbuie, Sunt și dulce, și-amăruie. Sunt pierdută, sunt gândită, Sunt idee nesfârșită. Sunt

Un om este cu atât mai atrăgător cu cât e mai împlinit suflește. Dacă nu ești împăcat cu tine însuți, nu vei atrage simpatia celorlalți, ci disprețul și excluderea.

Și dintr-o dată, surâsul meu trist și prelung își apleca tăcut o coastă înspre mare și țărmul, trist și prelung, își scutura pletele. Mi-am răstit cuvintele, mi-am închis pleoapele și în genele

De fiecare dată, de fiecare dată întunericul răsărea Atunci când mă încumetam să te miros tu, trup plin de piele, tu, adoratule și înveninatule de atâta iubire. De fiecare dată, dar de fiecare

Și dacă aș ceda o parte din bucurii acestor trei sprâncene moarte ca și cum țărmul s-ar rupe de mare și ar fugi înspre ochiul lui Shiva...? Și dacă tu mi-ai zâmbi, și toți țânțarii ar fugi

Sunt creatorul in aceasta seara regizorul si actorul singura cad odata cu ultimul act spre cortina cativa tantari rataciti ce mi-as putea dori mai mult? stiu ca zambetul din fotografia pe care

...Si vad cum trupul greu de aur negru se sfarseste in spranceana. Undeva, intre glezna mea si Dumnezeu acolo a inceput totul Privirea lui Adam Turnul Eiffel si iubirea. Cateodata, cand

Ma intrebam ce o sa fac La nunta Ta. Ma vedeam doar o mireasa frumoasa Ce admira stupid privelistea. Cu un aer tamp Aveai sa ma inviti la dans Si-o alta zi trecea, in bratele tale. Priveam

Știam că mă vorbești pe ascuns o știam după cum îți scărpinai tălpile de minciuni stăteam pe plajă ne zgîria nisipul pe fund erai iritată pe piele și te ungeam cu iaurt pe terasa, la

Sunt broscuța permanentă pentru nebunul de Mitică sunt, ca niciodată strâmbăreață și zâmbitoare mi-am țuguiat buzele înspre dimineață pe o frunză de nufăr alături de țânțarii veșniciei

Și numai o dată îmi voi întinde brațele până la tine până la curcubeu (pe care, a propos, tot eu l-am creat, dar...șșșș....Rămâne secretul nostru!) Și odată când nu vor mai fi raze din mine de

Un parfum de tequila cu sare si lamaie putina oboseala inspre dimineata nu te mai uita la ce scriu ma intimidezi! Nu exist fara un motiv nu ne iubim degeaba mai bine opreste-te acum inainte de

Mai mult decat cuvintele mi-ai dat elanul de a nu ma intoarce mai mult decat noi este NOI si niciodata nu voi intelege de ce e mai presus as conduce mile marine pe uscat mi-as seca trupul de

Sunt de acord! Sunt de acord sa nu mai fie asa noapte nu mai trag in oameni cu placeri cu petale de vis hai sa murim inca o data placerile noastre toate noi doi, singuri, singuri, ca doi