aseară era să cad de pe marginea patului
direct aproape pe lângă prăpastie
nimeni nu m-a tras de picior
așa că a trebuit să mă trezesc aici
adică nicăieri în românia cu r mic
mă întreb de ce
Sâmbătă.
Prima pagină din restul agendei mele.
Nu. Nu aprinde ieri lumina.
Nu vreau să mă văd.
Nu vreau să te văd cum mă vezi.
Întotdeauna mi-am dorit să-mi scriu propriile gânduri, dar
gustul visului de azi-noapte
și cafeaua
mă trec pe rândul următor
nu, nu e nici o ușă în zid
treci cu buldozerul peste el
aici chiar și stațiile de autobuz
miros a carpați
ce bine că avem
ai făcut optișpe ani și ai rămas o curvă virgină
bărbații tăi sunt sfărâmicioși
și tu iubești lumea asta ca un castron de supă
de ziua mea se face parastas
eu împart bucățele din mine pe la
dorm cu o păpușă caldă, cu ochi vii și moi
dorm cu visele mele
dorm și gata
zbor pe covorul meu
care nu încape pe fereastră
(me and mrs. Jones)
mă gâdil și plâng
apar și dispar
beau
avansați, vă rog! de ce stai mă, în ușă ?!
n-am loc pe lângă ăștia, e clar.
până la urmă prietenii mei rămân animalele.
animalele sunt tot un fel de oameni.
……………………………………………..
hai vino să-ți
8 ș i ⅛
sunt într-o casă străină dar am senzația de cunoscut, totuși. știu că sunt la bunica (cealaltă) care e incredibil de bătrână , are păr lung, alb și rar, e îmbrăcată într-un capot
Azi am cunoscut două persoane noi. Se mirau că sunt o persoană foarte calmă. În clipa aceea m-am gândit în primul rând, - de fapt simultan, cred, nu mai țin minte nici unde eram, eram într-un
după ce văd
pielea mea are miros de margarină
nu înțeleg de ce te văd și te miros în același timp
adineauri ochii mei făceau duș de priviri
în autobuz
-margarina nu se ia-
mi-o cumperi
îmi fac bagajele și nu plec nicăieri
eu sunt și astfel
sunt îmbrăcată și mă simt goală
(și pe dinăuntru, ce zici? e loc destul)
aștept să întineresc la loc și
să mor de bătrânețe
toate
m-am cam săturat să visez,
pentru că visele prin excelență
nu devin realitate.
eu vreau tocmai realitatea din vis.
e așa de bine când ai ce vrei
și ești cum ai vrut dintotdeauna!
e
a venit un om azi la mine
avea o țigară în ureche,
ardea, așa am văzut
că numai eu am văzut.
m-a întrebat cât e ceasul
era să cadă
mai am un șanț de săpat.
hai să văd dacă am omega
pe
găsește-mi un loc cu chirie pe o floare din soare
să fac comerț cu vise, cu umbră și tăcere.
mi-aș aduce copacul cu un cuib de ibis roșu,
mi-aș aduce și cămila și frunza și crenguța
ca să pot
dansează cu mine până la sfârșitul sticlei
la lumina becului economic
și o să ai patru urechi și vene proaspete
o să-ți curgă sânge de partea cealaltă a nasului,
cascadorule
pe mine nu mă vezi plângând
pe mine mă vezi cu capul în pietriș
pe mine nu mă vezi
stai, te rog, cu picioarele pe perna mea
pentru că ești frumoasă
mă uit la tine și uit
că n-am bani de
ăia se joacă în lumile lor,
eu îmi joc mințile la bingoeuropa
și pierd iremediabil
nu mă mai împrumută nimeni
zara are mai mulți tați
pe unul l-a văzut la televizor la dezintoxicare,
mai ia o pauză
mai golește pușculița,
transform-o în pușcă adevărată
pune scaun peste scaun
și fă un turn de pază
ascute-ți furculița preferată
-o să-ți fie de folos-
nu uita maioneza
odată cu tine
au murit și culorile crescute în captivitate
e liniște
cerul doarme
aerul dansează
mâna mea dreaptă nu e de acord cu restul
nu, nu putem apreta frunzele
dintr-o dată se
mințile ăstora sunt capsate cu fier peste tot
până și eu am luat ceva rugină în păr
nu-mi convin algele din farfurie, le tai cu fierăstrăul
un băț uscat e inteligent artificial numai
nu mi-e frică de moarte
sufletul meu ar fi mereu luminat
de fulgere ascuțite
și nu mi-ar mai fi frică de întuneric
aș fi prima care vede răsăritul
m-aș ascunde după o perdea de
stropi
e timpul să dorm acum;
îmi pun cărămizi pe pleoape
și scot presiunea din urechi,
o înghit de tot .
materia mea cenușie e acum
violet și înțepată cu furculița.
s-a scurs într-un
vad alb de
paharul de la 03.41
îmi fac drum spre tine
printre tot felul de insecte
ca să îți spun că poți avea totul
privesc prin paharul ăsta de vermut
și îți mai spun că
în fiecare zi vreau să
omul nu poate trăi fără să viseze
somn fără vise înseamnă că nu te-ai odihnit
îmi pun lacătul la loc dar mă enervez foarte tare
m-am născut când era la modă
să faci copii și să-i arunci
- pe
*
m-am săturat de mine. pur și simplu sunt de nesuportat. mă pun în locul celorlalți și mă întreb dacă sunt ipocriți sau chiar mă acceptă așa cum sunt, pentru că eu nu reușesc să o fac. nu mă mai
