...

aseară era să cad de pe marginea patului

direct aproape pe lângă prăpastie

nimeni nu m-a tras de picior

așa că a trebuit să mă trezesc aici

adică nicăieri în românia cu r mic

mă întreb de ce când eram mică

n-am învățat să-mi fac singură injecții

așa v-ar fi fost mai ușor

iar eu aș fi ajuns la destinația inițială:

într-o enciclopedie (da, acea enciclopedie).

de frică scriu numai cu creionul,

ca să nu tai, și șterg, ca să nu mai fie.

foaia de plăcintă e din oțel inoxidabil.

fericirea se cumpără la kilogram și se măsoară în clipe.

vreau să filtrez apa oceanelor pline de prostii

femeia asta nu înțelege că eu pot să mă leg de un copac

și fără să știu reacții chimice

nu vreau la medicină pentru că

nu-mi plac oamenii

(mai mult sau mai puțin tăiați)

specia asta nu se poate vindeca singură

acum ascult muzică psihedelică, învăț la spaniolă și beau…

sunt dependentă de… mă dor rinichii unul câte unul dacă nu beau…

APÃ MINERALÃ.

o voce țipă la mine să mă culc odată cu cealaltă jumătate a patului și a lumii de pe care era să cad și cu milioanele de acarieni păroși care se satură cu fosta mea piele

am capul în formă de clopot