Baciu Andreea

Mihaela, permite-mi sa iti spun asa, nu ti-am cerut socoteala. Cred ca a fost o intrebare fireasca tinand cont de faptul ca mi-a placut foarte mult ce ai scris si chiar voiam sa stiu cine ar putea fi fericitul, sau , din contra, victima TA. Daca nu este nimeni... trebuie sa recunosc ca esti foarte talentata. Nu te cunosc... si nici nu imi doresc sa fac asta... si ceva imi spune ca nici tu nu vrei sa fii cunoscuta.

Pentru cine ai scris asta, Monica?

Mihaela... nu inteleg de ce iei totul personal. Eu vorbesc in general... chiar nu inteleg de ce te simti atacata. Si eu am fost intrebata de multe ori pentru cine am scris ceva anume si mi s-a parut chiar firesc. Dar poti sa interpretezi cum vrei...desi nu inteleg ce vrei sa spui. Credeam ca este un site in care intrebarile in genul celei pe care ti-am adresat-o as face placere autorilor.

Multumesc... multumesc pentru ca mi se da posibilitatea sa citesc ganduri.

Inca o data mi s-a demonstrat ca firescul ne complica existenta.

...cat de simplu... si de frumos...

Nu, nu cuvintele dau originalitate... imaginatia aceluia care le citeste le da idee... doar nu crezi ca tu poti sti ce au simtit sau ce au gandit poetii/scriitorii? Modul in care interpretezi este, de fapt, o parte din tine... nimic din ce vezi tu nu depinde de mine...eu dau doar un impuls;atat.
Si... da... in ce il priveste pe badea Ion... sincera sa fiu... cred ca ar trebui sa ma simt inferioara lui; sincer iti spun.
Nu vreau sa ma intelegi gresit. Din contra, ma bucur foarte mult pentru ca ti-ai spus parerea. Nu sunt genul de om care crede orbeste in perfectiune.

\"Imaginile folosite de mine nu sunt originale?\" Dar chiar crezi in \"originalitate\"? Cuvintele dau imagini diferite... depinde de cel care le citeste, Catalina.
Slabe ultimele 4 versuri? Am scris ce am simtit. Da... e mai bine sa nu despici firul in patru mai ales daca un comentariu de face dupa anumite criterii.
Iti multumesc pentru trecere.

Va multumesc pentru semnul de viata pe care mi l-ati dat :)

...aceste versuri ar putea fi puse pe o linie melodica... Oare cati dintre noi il iubim pe Domnul?

Atunci ma pot simti libera sa plang pentru ceea ce simt si sa rad pentru ca nu spun ce gandesc...
Ma simt bine ca nu am intentia sa fac din realitate o filosofie.Am pretentia sa fiu inteleasa... asa cum sunt... nu asa cum par a fi.
Iti multumesc, Gelu VLasin, pentru sinceritatea putinelor tale cuvinte!

eu cred ca muntele isi cheama marea.Iubirea este in aripi... sper ca vei ajunge pe varf si vei tanji sa ajungi valurile din urma...

Cred ca faci o confuzie... sau cel putin eu interpretez gresit. Ma refer la \"iubindu-ne pe noi il iubim pe El\". Ideea pe care o spui tu este intr-adevar... un fel de egoism pur omenesc.Insa daca am renunta sa facem \"filosofie\" din iubire, probabil ca ne-ar fi mai usor sa credem ca Dumnezeu este iubire... si nu putem sa iubim decat daca il iubim pe Dumnezeu...ceea ce ar fi reversul. In sfarsit... Narcis probabil este in cautarea lui Gura-de-Aur si ar fi de acceptat realitatea pe care o ocolim cu totii... ne iubim pe noi mai mult decat pe ceilalti pentru ca noi cautam sa primim iubire, nu sa daruim... in concluzie... iubirea noastra este pamanteana... si ma gandesc ca Narcis... cand s-a privit...l-a vazut pe Dumnezeu... o anomalie!(?) Nu am mai citit nimic din ce ai scris... din interventii se intelege ca nu ai mai scris nimic asemanator pana acum... oricum ar fi, fara sa fac nici o comparatie, iti spun ca mi-a palcut ce am citit si nu cred ca noi, cititorii ar trebui sa avem pretentia sa le impunem celorlalti ce anume sa scrie... Ma bucura existenta ta :)

Sa fie aceasta o incercare de a unin cerul cu pamantul si demonii cu ingerii? Stiam eu ca oamenii sunt pasari calatoare...

A astepta nemurirea, asta e ambitia. Muritorii iubesc atat de mult pamantul, incat ar dori sa confunde orizontul cu cerul la picioarele lor. e pacat ca unii se multumesc sa se sinucida... asta da ambitie... sa ajunga inaintea celorlalti in haos... ca doar din haos s-a creat armonia, nu?

Omule, trezeste-te... Ma intreb daca Adam si Eva sunt marginiti traind pe pamant.

Poti sa razi, poti sa plangi, poti sa vorbesti, poti sa taci... acum, cat te mai pot auzi, acum, cand nu pot sa te privesc ca pe un tot.

Da...poate ca dezvaluie misterul si prea brusc... dar simplul timp este un mister... nepretuit.
Multumesc pentru ca ti-a placut ce am scris dar sper ca nu te va deranja daca nu voi schimba textul... nu ar mai fi discrepanta aceea intre sentimente si idei.

bgroza2002---Despre cine era vorba?
Simplu...despre cei care daruiesc.
Va multumesc tuturor

Sa presupunem ca fiecare din noi are la un momet dat... sau poate in fiecare clipa... o doza de nebunie. In acest caz... ar trebui sa presupunem ca nebunia, la randul ei are o doza de umanism.
Citind ce ai scris ma intreb:Traim pentru a sluji sau pentru a fi slujiti?