Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

S o n e t 1 5 1

al armoniei

1 min lectură·
Mediu
Din fiecare munte, din oceane
Se-nalță șoapta lor sunând aparte.
Un bocet viu pe toate le împarte,
Vârând în trupul norilor piroane.
Din foc, din aer, tainic se desparte
O undă vie ridicând coloane.
Profilul ei de linii și canoane
Îl port senin din naștere în moarte.
Pământul scoate-un sunet să-ntregească
Făptura lui de înger desfrânat.
Din fiecare lume-mpărătească
O altă notă-cheie s-a-nălțat.
Astfel se-ncheagă muzica cerească,
Cu necuprinsul spațiu înstelat.
054469
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
71
Citire
1 min
Versuri
14
Actualizat

Cum sa citezi

Adrian Munteanu. “S o n e t 1 5 1.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/adrian-munteanu/poezie/83045/s-o-n-e-t-1-5-1

Comentarii (5)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@lavinia-miculaLMLavinia Micula
se intampla sa ma pliez sonetelor tale, ca si cum n-ar mai fi nimic altceva in jurul meu. Astazi voi inceca sa fiu in armnonie cu mine.
0
@adrian-munteanuAMAdrian Munteanu
Armonia e mereu cu tine. Drept model stă poeyia pe care ai postat-o astăzi.
Voi incerca sa fiu mereu pe aproape, chiar daca de maine intru in concediu si nu voi avea în fiecare zi nu calculator la dispoziție. În ziua următoare însă, voi pposta câte două sonete, pentru că de scris nu mă voi lăsa în nici o condiție. Am spus asta, ca sa nu se bucure cineva când nu ma va gasi chiar în fiecare zi a săptămânii. Sonetele vor fi tot 7.
Pe curand.
0
mi-am imaginat \"acordurile pamantului\" invartindu-se incetisor in marele univers, starnind muzica...sunete, ecouri urcand , evadand in spatiul sideral departe, tot mai departe ...
0
@baciu-andreeaBABaciu Andreea
Sa fie aceasta o incercare de a unin cerul cu pamantul si demonii cu ingerii? Stiam eu ca oamenii sunt pasari calatoare...
0
@adrian-munteanuAMAdrian Munteanu
Mae - mi-aș dori să trăiesc numai într-un asemenea spațiu întrezărit de noi, al muzicii adevărate.
Andreea - chiar dacă nu ne-o dorim, unirea se produce undeva, deasupra noastră sau în noi. Oamenii, da, nu au ca dominantă stabilitatea, uneori nici speranța. Mai rar, dar îmi imaginez și o astfel de variantă ideală.
Paul - intrările fugare între clipe fugare sunt cel mai prietenesc compliment. Tot înainte! Să biruiești toamna !
Numai cu voi s-ar putea face ceva. Vă mulțumesc pentru trecerea sensibilă. Sănu vă supărați pe mine dacă înperioada următoare voi răspunde mai greu.Sunt în concediu, dar nu depun armele. Doar că uneori voi sări peste o zi însă o voi recupera în ziua următoare, așa cum am făcut astăzi, când am postat două sonete unul după altul.
Pe curând.
0