Aurora Luchian

Miorlau, lenevos din fire, Nu îi găsesc lecuire. Doarme pe cuptor, pe pat, Dar nu merge la vânat. Când mă vede, țupa, sare, Se alintă, vrea mâncare. Astfel nu s-ar sinchisi, Din visări, fie

Anița plânge zilnic, cu lacrimi ca o rouă! De ce-i atât de tristă, o să vă spun și vouă: Are și frați, vreo nouă, iar banii-s puțintei, Și râd mereu pe-afară, copiii răi, de ei. Iar ea, că e

Șoricelul e pe masă Cântă și e fericit; Iar pisica-i curioasă: \"Oare a înnebunit?\" Ia uite și ce dansează... Ãsta nu-i întreg la minte! Sunt uimită, mă sfidează? Las\'că te învăț eu

Copilaș, să nu faci rău, Că-L superi pe Dumnezeu. Chiar de ești mai zvăpăiat Să te porți manierat. Să ajuți pe orișicine, Să vorbești cumsecuvine, Să-i asculți pe-ai tăi părinți, Cum fac fii

-Căntă cu spor, greier dragă, Vezi să nu-ți pierzi ritmul frate! Căci la iarnă n-o s-aud, Când la fereastră mi-ai bate. -Las\' că-mi strâng eu surioară, Mai e timp până la iarnă! Abia am

Suflă-n pumnișorii mici În pumnișori de furnici! Þopăiesc și din picioare Căci sunt înghețate tare. Bruma le-a albit de tot! Ar fi vremea, eu socot, Să se-ascundă-n mușuroi, Că e pustiu în

Chiț, un șoarec de cămară, Cum umbla pe-o policioară, A găsit o carte mică Și-i nehotărât Chițică. \"S-o ronțăi, s-o răsfoiesc?... Trebuie să mă gândesc. Nu aș vrea să mă pripesc Mi-ar place

-Ia să-mi spuneți voi acuma, Cine a mâncat smântâna? -Mămico, sigur pisica, Pofticioasă-i mititica! Când am plecat dimineață, Cred că a rămas în casă. Sincer, nici n-am observat, Sigur s-a

Am mințit și am lovit Îngerașu-i necăjit. De mine s-a-ndepărtat Apoi, mâhnit a plecat. Am o teamă-s speriat Și mă simt cam derutat. Am un gol, așa...nu-s bine! Nu-i îngerașul cu mine. Ce

Hapsânul destin odată, Răpuse un greieraș. Iar mama îndurerată, Căută pe copilaș, Neștiind că a pierit Și-l striga necontenit. Pe sub firele de iarbă, Prin trifoiul verde crud; Și sus pe

Ani cu suspendare Dacă ai și dacă dai, Prin tribunale e Rai! Primești ani cu suspendare, Și nici în cot nu te doare! Unele hotărâri Hotărâri drepte se țes, Pentru-un boss, sau om

Fustița E dreaptă, creață, cloșată, Și fețițele o poartă. Când te-așezi pe canapea, Ai mare grijă de ea, Ca să nu o șifonezi. E fustița! Zi-mi, mă crezi? Rochița Tot fetițele

Lenuța e silitoare A luat o notă mare! Robert s-a cam lenevit Abia șase a primit. Își ronțăie unghiuța Și-o privește pe Lenuța: \"Uite ea ce zâmbitoare, Iar eu sunt întristat tare... Voi

Ce-nvață azi un școlar? Doar \"povara de măgar!\" C-or căra sărmanii-n spate, Datoriile lăsate! Aurora Luchian Vaslui

Străbunii, cu inima fierbinte, Se zvârcolesc, plâng în morminte, Văzând că-n țara lor cea dragă, Îți rezolvi totul doar cu...șpagă! Aurora Luchian Vaslui

Mare șușoteală-n coș! Adi este curios, Se apropie. "Ce-i oare?!" Fructele stau la taclale! E uimit: "Bună reclamă!" Toate fructele de toamnă, Se făleau pe întrecute, Spuneau vrute și

Ca cerșetorii? Rușine! Au studiat pe brânci sărmanii, Pe fii noștri să-i învețe. Azi sunt tratați ca și golanii, Strigându-și drepturile-n zdrențe! Dascăl la căpșuni Dascăl, eminent în

-De ce tot oftezi bunică Și mergi ca un melc de greu: Pentru că ești bătrânică, Ori toiagul este greu? -Sunt bătrână, draga mea Însă nu asta mă \"doare\". Aș dori dacă-aș putea, Să trăiesc

Plânge codrul și jelește, Că frunzișu-l părăsește. În spirale ruginii, S-au depus în straturi, mii! Plânge cu ramuri golașe, Lovindu-se pătimașe. Le apleacă până jos, Și rostește blând,

Pe aripi de dor, Pe fulgi de cocor, În prafuri de stele, Pus ca dar sub ele, Dorm fetele mele! Din lumi colorate, Șoapte adorate, La urechea lui, Al copilului,

A pătruns o rază-n casă Și-a vegheat un copilaș, Ce dormea-așa de dulce, Dulce, ca un îngeraș! I-a încălzit perișorul, Fălcuțele grăsunele, El dormea dus, mititelul, Chiar de-a zăbovit pe

Þara mea bogată are Păduri mii, răcoritoare. Dar și lanuri aurii, Coline, munți și câmpii. Și livezi de pruni și meri Oameni ospitalieri, Tradiții nestrămutate, Dar și râuri

Cu oiștea-n gard U.E, ai venit la noi Să vezi carele cu boi?! Primitivi, trai de iobag... Și dăm și cu oiștea-n gard! Ca un sergent! Logoree-n parlament U.E. stă ca un sergent! Și nimic

Brotacului de pământ, Îi trecu un ghiduș gând: “Ce-ar fi să testez un lac, Cum face orice brotac?” Þup! se-avântă pe pervaz, C-auzi o rață, azi, Că-i un lac grozav, în casă, Pardoseală