Aurora Luchian

Hapsânul destin odată, Răpuse un greieraș. Iar mama îndurerată, Căută pe copilaș, Neștiind că a pierit Și-l striga necontenit. Pe sub firele de iarbă, Prin trifoiul verde crud; Și sus pe

Ani cu suspendare Dacă ai și dacă dai, Prin tribunale e Rai! Primești ani cu suspendare, Și nici în cot nu te doare! Unele hotărâri Hotărâri drepte se țes, Pentru-un boss, sau om

Fustița E dreaptă, creață, cloșată, Și fețițele o poartă. Când te-așezi pe canapea, Ai mare grijă de ea, Ca să nu o șifonezi. E fustița! Zi-mi, mă crezi? Rochița Tot fetițele

Lenuța e silitoare A luat o notă mare! Robert s-a cam lenevit Abia șase a primit. Își ronțăie unghiuța Și-o privește pe Lenuța: \"Uite ea ce zâmbitoare, Iar eu sunt întristat tare... Voi

Ce-nvață azi un școlar? Doar \"povara de măgar!\" C-or căra sărmanii-n spate, Datoriile lăsate! Aurora Luchian Vaslui

Străbunii, cu inima fierbinte, Se zvârcolesc, plâng în morminte, Văzând că-n țara lor cea dragă, Îți rezolvi totul doar cu...șpagă! Aurora Luchian Vaslui

Mare șușoteală-n coș! Adi este curios, Se apropie. "Ce-i oare?!" Fructele stau la taclale! E uimit: "Bună reclamă!" Toate fructele de toamnă, Se făleau pe întrecute, Spuneau vrute și

Ca cerșetorii? Rușine! Au studiat pe brânci sărmanii, Pe fii noștri să-i învețe. Azi sunt tratați ca și golanii, Strigându-și drepturile-n zdrențe! Dascăl la căpșuni Dascăl, eminent în

-De ce tot oftezi bunică Și mergi ca un melc de greu: Pentru că ești bătrânică, Ori toiagul este greu? -Sunt bătrână, draga mea Însă nu asta mă \"doare\". Aș dori dacă-aș putea, Să trăiesc

Plânge codrul și jelește, Că frunzișu-l părăsește. În spirale ruginii, S-au depus în straturi, mii! Plânge cu ramuri golașe, Lovindu-se pătimașe. Le apleacă până jos, Și rostește blând,

Pe aripi de dor, Pe fulgi de cocor, În prafuri de stele, Pus ca dar sub ele, Dorm fetele mele! Din lumi colorate, Șoapte adorate, La urechea lui, Al copilului,

A pătruns o rază-n casă Și-a vegheat un copilaș, Ce dormea-așa de dulce, Dulce, ca un îngeraș! I-a încălzit perișorul, Fălcuțele grăsunele, El dormea dus, mititelul, Chiar de-a zăbovit pe

Þara mea bogată are Păduri mii, răcoritoare. Dar și lanuri aurii, Coline, munți și câmpii. Și livezi de pruni și meri Oameni ospitalieri, Tradiții nestrămutate, Dar și râuri

Cu oiștea-n gard U.E, ai venit la noi Să vezi carele cu boi?! Primitivi, trai de iobag... Și dăm și cu oiștea-n gard! Ca un sergent! Logoree-n parlament U.E. stă ca un sergent! Și nimic

Brotacului de pământ, Îi trecu un ghiduș gând: “Ce-ar fi să testez un lac, Cum face orice brotac?” Þup! se-avântă pe pervaz, C-auzi o rață, azi, Că-i un lac grozav, în casă,

Doamne, vezi cât sunt de mic? Te rog să mă faci voinic, Liniștit și sănătos, Să fiu și eu de folos. Prin îngerașul primit, Mă simt mereu ocrotit. Și ferit de tot ce-i rău, Când sunt trist

Constatare Șușoteau vreo cinci amici, Despre unul din școlari: -E bogat în note mici, Și sărac în cele mari! Învățatul mecanic Cu un școlărel, Melinte, Se-ntâmplă ceva bizar. Nu s-a

Preotul Omul-Sfânt ce-ncreștinează Prunci, ori leagă cununii, Care-ți cântă și-n amiază, Când te "duci" de printre vii. Soacra O mamă împrumutată, Ce gunoiul îți arată, Pe mobilier, sub

Transparent și zăpăcit, Vântul trece prin zăvoi, Salutând pomii grăbit, Îi suflă lăsându-i goi. Cioara șade zgribulită, Scuturând din când în când, O negricioasă aripă, Parcă pe vânt

Blândețea bețivului Vecina-și laudă iar soțul: -Am un bărbat blând-un pisoi! Nu pleacă la crâșmă ca hoțul Că-i amorțit lângă...butoi! Acompaniament Aghezmuit în cârciumioară Tot lălăia

Lacrimile curg mărgele Din ochii fetiței mele! Curg picuri de rouă mici De la drăgălași pitici. Ce șiraguri de izvoare Pe scumpele fețișoare! Câte lacrimi au vărsat? Limpezi; izvoraș

Bine te-am găsit, iar școală! Iată, am venit și eu, În hăinuțele de gală Să fiu prezent la careu! Știți cât sunt de fericit Am crescut mai mare! Și privesc neliniștit, Spre

Cînd ai șapte ani de-acasă, Critica-i dreaptă, aleasă! Dar atunci când îți lipsesc, Treci pe jargon românesc! El, șacal, iar eu o pradă! Dă târcoale-n jurul meu, Șnapan, hoțește la

Stau la umbră, sub un pin: Iepuri, lupi, arici, Martin Și vulpița cea roșcată, La distanță...acuzată! -Moș Martin, știu din poveste, C-ai avut o coadă mare! Te rugăm, hai povestește Că-i