Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

Melancolie

Poezie

1 min lectură·
Mediu
Sună toamna la fereastră cu o ploaie fandosită,
Rezervată, cu fioruri, cu alura plictisită,
N-a adus nici vestejirea, și nici galbenul șofran,
Dar prudentă-și croșetează o podoabă-n filigran.
Zarea este cenușie, vântul își frământă calea,
Și în crângu-n vitregire șuieră trezind și valea,
Iar pe câmpuri floarea moare, iarba macină rugini,
Ca să-și pună pudra-n creștet, peste trup, peste tulpini.
Aș păstra ceva din vară…nu mi-a dăruit nimica,
Doar o lungă letargie, dor de copilaș și frica
Că hazardul mă va face să nu-l văd așa curând,
Și prin ploaia întețită pun și lacrima-mi la rând.
Dacă-mi pierd și toamna asta ce o așteptam să vină,
Sufletul mâhnit, sihastru, se va prăbuși-n ruină…
001.026
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
113
Citire
1 min
Versuri
14
Actualizat

Cum sa citezi

Aurora Luchian. “Melancolie.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/aurora-luchian/poezie/14157899/melancolie