Poezie
Din veselia toamnei
Poezie pentru copii
1 min lectură·
Mediu
Veselă toamna își pune
Frunza brună, arămie,
Peste solu-n uscăciune,
Și-un vînt plin de infamie.
Soarele zâmbește galeș,
Vlăguit de-o vară lungă,
Pune-o rază pe un jaleș,
Restu-n toamnă să-i ajungă.
Într-un fag, ciocănitoarea
Studiind scoarța bătrână,
Auzi prin bălți rumoarea,
Și se răsuci pe-o rână.
Curioasă cercetează
Păpurișul în mișcare,
Este toamnă, sau visează,
De ce foșnetul e mare?
De pe arătura neagră,
Brazdă-n toamna timpurie;
Un ciulin ar vrea să meargă,
Da-i căzut în letargie.
Un știr îngânase lin,
”De-acu toamna-i musafir!”
001.430
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Aurora Luchian
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 84
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 22
- Actualizat