Poezie
Avocata din ogradă
Poveste în rime
2 min lectură·
Mediu
N-am văzut mai mare sfadă
Ca la buni în ogradă!
Azorel latră în stradă.
Iar găinile-s grămadă,
În jurul lui Cotcodac,
Cică ar fi avocat.
Vin și rațe legănate,
Mac! Mac! Mac! că-s revoltate
Pe Bibi, parcă-i smintită;
Ce țipă...să faci otită!
Purcelul ieși ursuz,
Îl lăsau fără auz!
Cu privirea încruntată,
N-a-nțeles de ce o ceartă
Cotcodac pe bibilică...
Ce mai zbiară asta mică!
De-ar avea gura mai mare,
Ar surzi pe domnul Soare!
Apoi strigă cu mirare:
-Ce-ați văzut, vreo arătare?
Ați înnebunit de tot,
Sincer, nu vă mai suport!
-Stai să-ți spun care-i pricina,
Sare Cotcodac, găina.
Bibilica e o hoață!
A furat oul la rață,
Și-n curte s-a lăudat
Că de-o oră s-a ouat!
-Și tu, dragă Cotcodac,
Ce te bagi, ești avocat?
-Sigur, ca în orice parte,
Capete mai luminate,
Iată, trebuie cumva,
Pe cei slabi ai apăra.
Vine Nicu-ncetișor,
Þinând strâns un oușor,
Verzuliu, un pic lucios,
Și le spune mofturos:
-Uite oul de la rață!
L-am luat de dimineață,
Să îl fierb, dar mă gândesc
Să vi-l dau că-nebunesc!
Liniștea se lasă-ncet...
Purcelul plecat discret,
Îi șoptește de îndată,
Găinușei avocată:
-Apoi dragă Cotcodac,
Ești bună ca avocat...
Mintea-ți merge, da-i păcat,
S-acuzi un nevinovat.
001.036
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Aurora Luchian
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 202
- Citire
- 2 min
- Versuri
- 50
- Actualizat