Poezie
O mustrai pe toamna mea! - autor Aurora Luchian
Poezie pentru copii
1 min lectură·
Mediu
Într-o noapte neguroasă,
Þâșni greierașu-n casă,
În frisoane, speriat,
Bău ceai, se puse-n pat,
Să se încălzească, Doamne,
Fiindcă toamna are toane.
Noaptea se ivi senină,
Cu cer în hăinuță fină.
Dar se răzvrăti deodat’,
Și ploi reci a presurat,
Gonind greierași, broscuțe,
Ce cântau pe mal, desculțe.
Ce spaimă! Se scufundase
De apa se-nvolburase,
Lăsând greierul stingher,
Cu ochi rugători spre cer,
Parcă refuzând să creadă,
Că toamna s-a pus pe treabă.
Pricepând că nu-i glumeață,
Murat tot, fără o zdreanță,
Fugi spre căsuța sa,
Bâjbâind prin noaptea grea,
Iar eu, martor, cin’ să fie?
Am compus o poezie,
Și-o mustrai pe toamna mea:
-Ai de gând să stai așa,
Bosumflată, zbuciumată?
Fii fetiță delicată!
001.244
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Aurora Luchian
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 116
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 28
- Actualizat