Poezie
Tare mai sunt ațâțată/ De vecinul meu, Matol! - autor Aurora Luchian
PAMFLET
2 min lectură·
Mediu
Tare mai sunt ațâțată
De vecinul meu Matol,
Când îl văd "nudist" în poartă,
Parcă-l văd pe Tartor gol!
.
Mersul șic, mă bagă-n boală,
Hopăit și clătinel,
Cade și apoi se scoală,
Mai c-aș muri după el!
.
Ochii, ah, ce ochi, ca cerul,
Ca de fulger înroșiți,
Iată, ăsta e misterul,
Tulburi, sticloși și boldiți!
.
Sprânceana, sincer vă zic,
E atât de dichisită,
Cum vedeam la un bunic,
Stufoasă, câșă, zbârlită.
.
Dar și nasu-i tare fin,
"Cartof" deviat hidos,
Că atunci când soarbe vin,
Îl turtește strașnic, jos!
.
Să-l mai promovez, să tac...
Gura-i dulce când grăiește,
Saliva, of, pui de drac,
Fața toată ți-o stropește!
.
Nici barba nu-i de zvârlit,
N-am văzut-o-n viața mea!
(Gorilă-i nebărberit)
Cred că și ea mi-ar plăcea!
.
Și urechile mi-s dragi,
Căci nu are orișicine.
Lungi, pleoștite, poți să-l tragi,
Se țin. Ai de ce te ține!
.
De la gât în jos îl știu,
Fiindcă straiul rupt, slinos,
Îl dă jos când e chefliu,
Ca Adam e de frumos!
.
Burtă mare, un butoi!
Sfrijit, ca și o râmucă,
Îi atârnă un țurloi,
Cică-i guma și-l încurcă.
.
"Gumă", așa-i zice el...
Când pantalonul își trase,
Elasticul, singurel,
S-a rupt și sub brâu, rămase!
.
L-am descris, dar sunt geloasă,
Dacă cumva, vreo fătucă,
Îl va dori curajoasă,
Precis dorul mă usucă!
.
Să nu-l văd în praf, spre seară,
Matolit? Ah, viața mea!
Muza va trage să moară,
Eu cum voi mai pamfleta?
001.132
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Aurora Luchian
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 248
- Citire
- 2 min
- Versuri
- 64
- Actualizat