Poezie
Noroiosul zvăpăiat - autor Aurora Luchian
Poezie pentru copii
1 min lectură·
Mediu
Noroios sunt eu, bunica,
Noroioasă-i și pisica!
Þopăind în tina moale,
M-am făcut o "stropitoare"!
.
Bunica veni și iată,
Mă mustră să ies din baltă,
Că-n nămolul lipicios,
Arăt un caraghios.
.
Jucăuș, am plescăit,
Până tina s-a lipit
Pe bunica și arată
Ca o cioară îmbufnată.
.
Vrea să vină pân' la mine,
Cum să intre? Nu-i convine!
O privesc în depărtare,
Neagră-i din cap, în picioare!
.
Torc, pisica, mă iubește,
Aleargă și țup, hoțește,
Îmi sare în spate, zău,
Și se ține...Aoleu!
.
Miaună, e rugătoare,
Se foiește în spinare,
Înfingând gheruța-n mine,
De mi-a scos numai suspine!
.
De nu mă rănea pisica,
Cert, nu mă prindea bunica!
Am ieșit și m-a adus,
De mânuță pân' la duș!
.
M-a certat. A fost în van!
Stropii zboară în tavan,
Iar pe jos, apa lucioasă,
Acum e o noroioasă!
001.092
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Aurora Luchian
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 143
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 39
- Actualizat