Poezie
Fabula gânsacului frustrat - autor Aurora Luchian
Fabulă
2 min lectură·
Mediu
S-au cernut prin sită deasă / Toți amicii mei "de clasă!"
.
Un gânsac cu două labe
Crăcănate ca la babe,
Arogant, cu ciuf pe cap,
Săltat, căci mâncă un nap,
(Și nu-i plăcuse defel)
Sporovăia singurel:
*
"Drac de soața altuia,
Aș urca-o pe o stea,
Doar să-i dau drumu' în cap,
Să moară ca un gândac,
Căci într-una clevetește,
Și pamflete dichisește!
*
Iritarea ce-o am eu,
E că "taxează" mereu,
Pe bărbați, pe noi gâscanii,
Ne alintă "bețivanii",
Ori ne spune boi și porci,
Deci, ne vede dobitoci!
*
Nu neg că e fals ce spune,
Dar o rață-spurcăciune,
Să-mi calce "pe bărbăție"?
Ah, aș face-o o piftie!...
Să fiu perechiușa sa,
Aș pune biciul pe ea!"
*
Rățușca, o ghidușică,
Râde drăcoaica, de pică!
Apoi ce, perechea sa,
O să dea divorț de ea,
Că scrie de dobitoace?
El e soț-modern și pace!
*
O lasă, nu-l deranjează,
Bine că nu-l neglijează!
E atentă, îl iubește,
De bobocel îngrijește,
E o gospodină bună,
Facă gânsacii cu spumă!...
*
Gânsacu', "frumos bărbat",
Într-o zi i-a dedicat,
O fabulă și pamflete,
O dăduse "de perete",
Și jubila mulțumit:
"Iată, că a amuțit!"
*
Da de unde? Vreme nu-i!
Are grijă de-al ei pui,
Da-l citește...Înțeleaptă,
L-a ignorat de îndată!...
Talentatul a "zbierat",
Singur s-a aplaudat!
*
Gâscanul e în delir!
Rața-și spune: "Îl inspir...
Cu patos a așternut,
Tot oful ce l-a avut!
Drag de moțul său săltat,
Mai, l-aș cere de bărbat!"
*
Ca o morală:
*
Raței, asta i-a prins bine,
Căci văzu acuma cine
I-a fost prieten real,
Cine a fost fals, șacal,
Ce-i zâmbi din colț de gură,
Cu masca de pe figură!
001.275
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Aurora Luchian
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 279
- Citire
- 2 min
- Versuri
- 73
- Actualizat