Poezie
O lecție de respect
Poezie educativă pentru copii
1 min lectură·
Mediu
Cu tălpile murdărite
Se cocoață-n pat.
Surorile-s uluite:
-Ești un nespălat!
Jos din pat, leneș ce ești,
Cum să urci așa?
La mama nu te gândești,
Dacă ai fi ea?!
Să găsești urme-negrite
Și să te uimești,
Căci în zori le-ai pus scrobite,
Tu chiar nu gândești?
Ori nu-ți pasă de mămica
Și n-o prețuiești?
Uff! nu ești bun de nimica,
Doar s-o necăjești!
I-au întors spatele-ndată:
-Să se joace singur!
Mama va fi supărată
Și-afectată, sigur!
Căci mereu îi dă povețe,
Însă în zadar!
Nimic nu pare să-nvețe,
Bleg fără habar!...
Fuge după ele, țipă:
-Vreți să ne jucăm?
Surorile îl evită:
-Rămâi singurel!
N-ai respect pentru mămica,
Pentru truda sa,
Atunci eu cu Aurica
Fără tine ne-om juca.
Le privește:\"Nu-i de glumă!\"
Își spune în sine.
Și dispare-o oră bună,
Însă eu știu bine,
C-a luat și lenjeria,
Ce a murdărit-o:
\"Grea e munca lui mămica!...\"
Dar a curățit-o.
Ana și cu Aurica
Acum l-au iertat:
-Când o superi pe mămica,
Știi că e păcat?
Ai văzut ce greu se spală,
Ce chin, ce obositor?
Dacă mai greșești vreodat\',
Nu te-om mai ierta ușor!
19.03.2009 Aurora Luchian Vaslui
001.608
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Aurora Luchian
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 190
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 49
- Actualizat