Sari la conținutul principal
Poezie.ro
@aurel-sibiceanuAS
Aurel Sibiceanu
@aurel-sibiceanu
Poezie

Apocrife despre Babilon

Vâslești în pulberea gurii

1 min lectură·
Mediu
Prea des mutată în vorbe
viața aceasta îți zidește Babelul,
vorbești ierbii și frunzei,
ștergi fețele vântului
risipit pe nebune cărări.
Prea des o piatră, o cărămidă te știu,
un cărăbuș, o lăcustă prea des.
Un drum care nu-i de pământ
te clevetește în labirint și cauți
clipa când să pleci pe ascuns în letopiseț,
în osemintele lui prăfuite…
ești pustiit de glorie dar neuitat de iarbă,
că nu știi: trupul te doare ori iarba foșnește…
cu viața aceasta aduni săgețile din lume,
zeii din aurul exilului.
Vâslești în pulberea gurii – poate vei atinge
un țărm de cuvânt, poate vei sfărâma
gresia limbii să poți intra în casele mirtului!
De când istovești drumul a intrat în amurg
cum în cetățile sfinte, grămăticind
o pustietate netrecută
sub arama scutului tău!
Te cuprinde mirarea!
Un cărăbuș, o lăcustă
te petrec afară din Babel !
097.064
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
143
Citire
1 min
Versuri
25
Actualizat

Cum sa citezi

Aurel Sibiceanu. “Apocrife despre Babilon.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/aurel-sibiceanu/poezie/13929661/apocrife-despre-babilon

Comentarii (9)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@stefan-petreaȘPȘtefan Petrea✓

O abundenta de metafore
fac acest text pasibil
de o stea.
Dac-as avea-o...
0
@garda-petru-ioanGIGârda Petru Ioan✓
\"cu viața aceasta aduni săgețile din lume,
zeii din aurul exilului.\"
Iată un Poet care știe \"sfărâma gresia limbii\" pentru a \"intra
în casele mirtului\"!
0
@aurel-sibiceanuASAurel Sibiceanu✓
Mulțam, Octav, o vinit steaua!
0
RGrechesan gheorghe✓
Am excesiva, exaltata impresie că aud niște vorbe ancestrale cu parfum de Sumer, de profeți agățați pe stîlpul cuvîntului, hrăniți cu lăcustele vorbelor,o blasfemie reținută și seducătoare:
\"Vâslești în pulberea gurii – poate vei atinge
un țărm de cuvânt, poate vei sfărâma
gresia limbii să poți intra în casele mirtului!\"
0
@alexandru-ghetieAGAlexandru Gheție✓
o poezie pe care o citesti fara sa clipesti in asteptarea urmatorului cuvant, sperand a dezlega drumul prin labirint lichid, plin de \"letopiset\", de oseminte, trecut... Pentru mine aceasta este o poezie (una foarte buna*) a drumului catre cuvant, cunoastere, cer. Si pe acest drum se poate merge vaslind \"în pulberea gurii\" sau sfaramand \"gresia limbii\"... Pana la cer e un drum insa confuz, ca o taina imensa si grea (o mirare), ca un babel care tasneste din noi...
numai bine,
alex
0
@iarina-copuzaru-0031203ICiarina copuzaru✓
Un poem frumos. Am văzut zidirea, inima și lăscustele din lut. Și spațiile dintre strofe unde e loc pentru cetățile sfinte.
0
@aurel-sibiceanuASAurel Sibiceanu✓
Ioan Petru Gârda - onorat de trecere, apreciere
și delicatețea cu care înduri
epigramistul începător care sunt;

Meître Recheșan - acum, vreau nu vreau,
duce-voi mai departe tărășenia,
încurajat de uluiala Dumitale. Cu stimă!


Iarina - Iaroslava - sunt mândru că suntem
argații unei limbi minunate; cu prețuire
și încredere în viitorul tău...


Octav - Dumneata ai atras steaua asupra poemei de față...
mi-aș dori să pot face același lucru
în ceea ce te privește; slugărești cuvântul
cu frumusețe și asupra de măsură...
0
@aurel-sibiceanuASAurel Sibiceanu✓
L-am uitat chiar pe tânărul
și talentatul meu concitadin, pe Alex Gheție!

Mulțumesc Alex, cu încredere în... steaua ta.
0
@catalin-al-doamneiCDCătălin Al DOAMNEI✓
Textul amintește de universul arghezian, trăirea de unul dintre Sonetele închipuite ale lui Shakespeare de V.Voiculescu...Iar ceea ce ,,te petrece afară\'\'se cheamă iubire...
0