lenea se tratează tolănită cu odihna
când munca îi da ghes nu se obosește
săpând după adevărul nud
natura pudibondă
îl va acoperi oricum
cu frunze
numai omul chelește natural
de atâta
vorbele se rostogolesc în fundal
ca un tors de pisică
te prefaci că asculți
înnodând mai departe gândul zilei
s-a copt iubirea
a căzut în putregaiul toamnei
o scormonim din când în când
ca pe
viața a devenit obiect
într-o perpetuă reificare
din stare gazoasă în stare solidă
când măr când pantof de gală
în piciorul unei madone
cu surâs restaurat milimetric
sub generoasa
norii acoperă cu un șal de cașmir
tăcerile nomade dintre noi
aș putea să-ți descriu peisaje ireale
să disloc ploi torențiale din indii
peste canicula verii
să topesc frământările unui timp
zbaterea ieșirii din mormântul sufletului
are proporții psihice de un real dramatism
încătușarea eului nu își găsește expresia definirii
închis în dogmele stabilite ale unei societăți cu reguli
am invitat singurătatea firesc
pe cel mai confortabil fotoliu
s-a așezat cu zâmbetul molipsitor
la o cafea ascultând
stropii de vară curgând inodor
peste colțul de timp ruginit
îngropat
dacă pleci am de gând
să folosesc emoția durerii
disperarea îmi da un aer nobil
ca mărcile celebre de second
abandonate
precum numele marilor bulevarde
șterse de pe frontispiciul istoriei
azi mi-am îmbrăcat paltonul
din anii copilăriei
am parcurs imaginar
drumul spre școală
am salutat vecinii
copacii încărcați de zăpadă
nimic frapant nimic ieșit din comun
o lume
el pescuia liniștit o duminică
încinsă pe grătar
ea golea priviri de nufăr într-o piscină
cu miros versace
ciorchine de ciori filozofice
se odihneau în scorbura
unui tei social cu
azi stau ca o sirenă la soare
să-mi cadă solzii
de argint
seara amanetăm pentru cină
malul nud al unei mări
indecent de frumoasă
mâine vom licita câteva gânduri boeme
și lenea
AT