tineri și stupid de frumoși
în seara asta vom fi doi hoinari rătăciți benevol în Cuba anilor 60 pe o terasă somptuoasă cu orchestră ne va cânta Evora de inimă albastră vom suferi profund ca doi masochiști
ATAny Tudoranîngerii pictau cu penele noastre cerul
îți amintești eram două păsări inutil de libere zburând la unison peste iarba încolțită din noi uneori îngerii pictau cu penele noastre o zi însorită să nu intrăm în depresii de atâta
ATAny Tudoranmi-e dor de cel de atunci..
iți amintești eram lumini de amurg oglindite în lac se topise cerul peste noi valurile reverberau note de pian și dansam desculți în iarba nu râde cum adica nu erai tu recunosc mi-e dor
ATAny Tudoranurmătorul poem
ard de nerăbdare să citesc următorul poem născut prematur în spațiul comun beat de entuziasm rahitic un pic autist un pic viermănos calități necesare unui handicapat social sănătos
ATAny Tudoranprimul oraș declarat cerșetor profesionist
orașul meu paralizat în urma unui atac cerebral a rămas cu un handicap social sever se crede napoleon și ține discursuri imaginare din turnul Eiffel orașul meu e o pasăre ce zboară la ora
ATAny Tudoranseară de septembrie dintr-un alt septembrie
în viață strângem avizi mormane de trăiri reale pentru momentul când obosiți ne hrănim până la epuizare din stocul existent dintr-o incursiune în trecut nu te întorci niciodată cu mâna
ATAny Tudorandincolo un alt cer și o altă lume
m-am născut de ziua morților într-o toamnă.. lumânările ardeau pe înserat în dealul cimitirului catolic când popa unguresc și-a deschis larg roba ca aripile negre ale liliacului mama a
ATAny Tudoranploaia care inundă fericirea
ziua asta cade ca un portjartier uzat pe glezna serii am senzația că un mal de poezie s-a prăbușit peste mine uneori mă gândesc la Dumnezeu dar cred că este ocupat cu lucruri mai practice iar
ATAny Tudorancum se numește un adevăr mort
știi cum se numește un adevăr mort? cadavru' cadavru' unui adevăr zace pe stradă de ieri trecătorii au sunat poliția pompierii hingherii nu a venit nimeni salvarea era în
ATAny Tudoranbirjăresc cuvintele în gând
caniculă fumez și birjăresc cuvintele în gând poate ar trebui să le pun capră să sară coarda într-un picior să le pun nud pe un soclu' din grădina botanică a orașului să...
ATAny Tudoranstăm la soare și ne puricăm de cuvinte
o altă zi în care ne puricăm de cuvinte ne înghesuim catrafusele în umbra pașnică a detaliilor fără sens ologim sentimentele și le trimitem la cerșit în intersecții iubirea e doar un
ATAny Tudoranîntr-o zi
chiar dacă investesc în toate tăcerile milioane de cuvinte voi rămâne la fel de lucie ca un glob de cristal proaspăt ieșit din mâinile unui șarlatan... mai bine le învelesc într-un manuscris de
ATAny Tudoranultimul faliment sentimental
când te-am văzut ultima dată purtai colțul zilei pe umăr ca un trofeu din ultimul faliment sentimental căzut victorios sub fustele unui trecut prematur ploua la orgă cânta un naist cam beat
ATAny Tudoransimt cum încărunțesc bocancii subit
sunt în starea aia știi tu... când nostalgiile stau gură cască în rochii de bal și lenevesc pe cheiul pustiu când simt cum încărunțesc bocancii subit și aștept să cadă ore mălăiețe cu pene
ATAny TudoranPediculus humanus capitis
la granița dintre păduche și om stă mereu santinelă un fir anemic de păr păduchii inutilului flutură un steag zdrențuit în semn de capitulare lumina prezentului și umbra trecutului joacă de-a
ATAny Tudorantu pentru cine scrii?
eu scriu pentru merele roșii pentru puzderia de stele care mă ignoră regal și pentru lebăda albă din versul lac scriu pentru prietenii necunoscuți pe lângă care am trecut într-o vară pentru
ATAny Tudorande la clanță la balanță
în târgul ăsta se poate negocia orice de la clanță la balanță... o zi de naștere cu mâneci lungi mătase china nasturi de cordoba costă cât o cofă de espresso băută pe terasă la
ATAny Tudorannușa
îngerii intră întotdeauna prin ușa din spate cu halatul pe umeri se așează pe marginea patului și picură iubire-n perfuzii până salonul devine neîncăpător bolnavii levitează fericiți pe holuri
ATAny TudoranAdevărat a Înviat
în ziua învierii se aruncă cu pietre în toate tălpile netatuate cu iubirea aproapelui alții pun în palmă tăcerea ca monedă de schimb pentru paradisul expulzat infernal conștiința cade ca o
ATAny Tudorande-a baba oarba cu timpul
credeai că trecerea ta nu lasă urme ți-a rămas imaginea imprimată-n oglinda din hol când mi-ai lăsat cheile sub anotimpuri îmi amintesc ultimul ceai băut sub umbrela unui gând
ATAny Tudoranmi-au căzut nasturii de la cuvinte
m-am trezit într-un vacarm îngrozitor în mijlocul unui miting de proporții zilele trecutului s-au revoltat cereau daune morale pentru timpul irosit din memoria colectivă am reținut o zi
ATAny Tudorancașcarabeta mea cu iluzii
sunt bogată am pământul natal tivit sub unghii un vis în arest preventiv și un prieten poet de cursă lungă pe ruta marilor speranțe primăvara ne intersectăm asteniile uneori îi plătesc
ATAny Tudorande când l-a călcat istoria cu tancu'
-nu domnule câinele ăsta știe să latre doar românește urlă în aceeași limbă la lună e ciobănesc românesc mioritic nu suportă zgarda de nici o culoare mai nou a dezvoltat o pasiune pentru
ATAny Tudorantur de spitale poetice
în seara asta norii rămân constanți dăm un tur de spitale poetice angrenate în vindecări miraculoase unii fac sex alții gargară cu rime expirate sau se sinucid între pereții înguști ai unei
ATAny Tudoran