Poezie
mi-e dor de cel de atunci..
1 min lectură·
Mediu
iți amintești
eram lumini de amurg oglindite în lac
se topise cerul peste noi
valurile reverberau note de pian
și dansam desculți în iarba
nu râde
cum adica nu erai tu
recunosc mi-e dor de cel de atunci..
gata de plecare
te foiești stingher
iarna aruncă bulgări
de tăceri între noi
mi-e lene să vorbesc fără sens
închide cerul toamnei peste mine
dacă pleci
023.331
0

nu-i așa că mereu prezentul se întoarce în trecut?!
nostalgia este un medicament eficace. poezia e nostalgie!...
mă bucur să te citesc și aici.