Burgundia 19

trecând peste titlu\' (neinspirat, în opinia mea - deja ne-am \"obosit\" de el), îți spun că ai reușit o poezie de referință.
mi-o plăcut întreaga desfășurare, bine-alesele pahare împachetate-despachetate (care dau o dinamică aparte), precum și găsirea-sprijinirea prin biserică cu ajutoru\'acelui minunat simbol \"bastonul\".
am remarcat, în mod deosebit, pasaju\' \"pufnești în râs eu despachetez pahare // ce să fac cu ele // mă cerți dai din mâini / noduri înșirate de timp sub pielea prea multă //nu există frică / n-ai bani aprinzi lumânări pentru umbre\".
felicitări.

cu stimă, Cornel Ghica

ma bucur sa te aud ---- tot pun asa ca sa nu ies , incer, din tiparul burgundie

crezi ca ar fi mai citite daca le-as spune altfel.....problema mea sunt titlurile nu povestile

cred ca ai dreptate, dar daca stau sa caut titluri in timpul scurt nu mai ajung chiar deloc la scris

M-a fascinat poemul tau prin verva tipic regateana ,cu influente balcanice.Nimic nu-mi este strain,asa ca intalnirea cu eroinele tale mi-a facut o reala placere.
Ioana

Anni-Lorei,
m-a impresionat poemul tău scris cu atât de multă sensibilitate. \"frica de singurătate e o poveste\"... doar că și poveștile sunt, deseori, adevărate.

\"mă cerți dai din mâini
noduri înșirate de timp sub pielea prea multă\"
aceste câteva cuvinte spun atât de mult despre ceea ce înseamnă trecerea timpului peste noi, oamenii!

iar \"ultima și singura frică\" ne face să înțelegem că, totuși, singurătatea nu este o poveste.
un frumos poem, pe care îl voi păstra în mine o vreme...
cu prietenie,
anamaria

viata fara de sfarsit ne lasa fricile adunate pe sub pereti de biserica.
aceasta adresare a ta, imi da sentimentul unui trecator mai lung decat gardul. lumea e mai lunga decat orice

cu prietenie
angela

cu cit scadem in umbra ni se lungeste privirea
ma bucura orice trecere

merci mult de sfaturi - astept sa ma repun in matca - si nu numai inspiratia sa ma oboseasca ci si criticile constructive

oh, îmi cer scuze dacă m-am exprimat greșit! eu nu am dat sfaturi, nici nu mi-aș permite. am prezentat ceea ce m-a impresionat în mod deosebit în acest text pe care îl găsesc foarte frumos. de aceea spuneam că-l voi păstra o vreme în mine...
regret neînțelegerea care, probabil, mi se datorează.
cu prietenie,
anamaria

vai , ti-am multumit, nu te-am criticat, mi-a placut mult.....si poate nu stii, eu ce scriu asta si gindesc, adica gasesc ca e f bine asa cum e

multumesc Tamara Zub - nici nu a trebuit sa plec cu sufletul prea departe , acolo , linga noi este poezia vietii....daca nu ne-ar constringe asa zisele structuri poate ca ne-am legana intr-una numai in poetic

Un poem plin de sensibilitate și substanță:
„viața fără de sfârșit este singura poveste
îți ștergi firele scăpate de sub paza
baticului bine strâns
șchioapeți printre poze
mă liniștești împachetez paharele”
Aceste versuri, pe mine m-au pătruns cu adevărat pentru că tu evoci ceea ce și eu am simțit de atâtea ori în preajma celor bătrâni.gf

da, sunt importanti...chiar daca nu realizam .......in cultura noastra s-au cam sters bazele, poate s-au tocit ca la strazi ....