ieri am murit de două ori

iti multumesc din suflet ptr detalii la aceste texte trairi , care ma impiedica sa traiesc , oriunde as fi calatorit ma ajung din urma...ma voi gindi la remarcile tale si mai ales trebuie sa recunosc: naum - am citit enorm, dar demult, il voi cauta prin spatele spatelui de tomuri

este un poem venit din adancuri... bine rostit... natural
si viguros... fiorul este viu si invaluitor... m-a prins in mrejele lui... iata poeta!

sper sa ma tina adincurile, sa nu fie si acolo o sita ...cu surprize - as fi curioasa ce spuneti de \"coarne de cerb\", cealalta scrisa din acelasi adinc

anni, dupa ce a disecat ionut aici e greu sa mai adaugi ceva: tehnica e buna, iar imaginile socheaza pina intr-un punct \"ce clopot și ce biserică nici vorbă e carnavalul pompierilor/seara\"; \"la o singură fereastră/cerul petec de nori /nu nu e bine pentru plămâni\". lipsa de sens a comunicarii (sau ilogismul ei), starile anxioase si lipsa de iesire din final au ceva aproape existentialist.

asa am simtit de aici, din orasul cu miros de migdale.

mi-a placut sugestia funerara combinata cu perdeaua degetelor,cu podul palmelor. moartea privita prin sita ,as zice. e dureroasa poezia asta ,Anni! un alt orizont poetic?

ar fi bine daca ar fi orizont literar....e orizont la vida...am cazut peste mal si acum ma preling prin sita...da, asa cum poetii stiu sa recepteze \"cazul aparte\"...si atunci scriu ptr ca , si asta va datorez, m-ati provocat sa mai spun \"ceva\"

moartea in sine irepetabila, fara memorie; am vrut sa vad cum ai contrazis toate astea. cred ca nu le-ai contrazis, nu te poti opune acestor calitati ale mortii si de fapt nu te poti opune mortii insesi. prin urmare, imi place textul, citindu-l i-am facut unele chestii, de ex. l-am lipsit de temporalitate, tu ai in text o succesiunea cu dimineata, seara, pranz, succesiunea este in esenta moment al zilei guvernat de mesele diurne, m-am gandit ca imaginea se salveaza daca acestea sunt mesele pe care stai de fapt indiferent si mort in decursul zilei de priveghi, despre noaptea de priveghi nu ai spus nimic. asadar, imi place textul de la versul 4 incolo, am eliminat primele 3 versuri, am eliminat momentele zilei si ultimele 4 versuri si nu stiu daca mi-am preocurat in felul asta un final de text, dar in mod sigur am gasit aici o esenta de final de moarte daca pot sa spun asa. in restul textului este o fiinta suspendata intr-o stare intre zi si noapte si intre viata si moarte. nu-mi place primarul ala din mijlocul stari de suspendare, nu inteleg cu a nimerit autoritatea aia administrativa in text. dar in rest cred ca este destul de valabil, ca de fapt nimeni nu a murit de doua ori in text, cit traieste suspendat intr-o stare de gratie, un fel de tristete intre viata si moarte, nici viata, nici moarte.

imi plac mult trimiterile tale..deja mi-am facut o idee la ce te refereai si trebuie sa mai \"mestec\" ceva la aceste trimiteri, parca imi si plac intr-un fel
trairea a fost reala, cu toate ca nu pare , si scenele din \"coarne de cerb\" au fost reale in esenta apoi ca sa nu ma pierd de tot scriu, si imi cer scuze de unele devieri de notiuni - asa ma si aflu ca multi dintre noi, suspendata pentru ideea poeziei

M-am întors să remarc starea de melc, de retragere cu grație și frică în sine:\"legată în mine între orbite și scalp\"
Bună dimineața, Anni!

titlul e raspingator, dar continutul, cu exceptia primelor versuri in care se reia ideea, unul superior anterioarelor (asa cum mi le amintesc - vreme multa la mijloc)(superior spunand gustu-mi)

doamnă dragă cu toate că m-ați comentat neutru eu vreau să fiu puțin mai ironic și să va zic următoarele :
\"eu mor de mai multe ori pe zi
dar nu mă laud prin poezi.\"

sa ma ierte cititori virtuali, ca-mi tratez viata ca pe o existenta ne-vesnica - literatura ne este un dat nu o datorie.
marian p. - multumesc ptr. semn, sper ca parerile Dvs. nu depind de cum va citesc eu --- care nu as putea sa fiu decit subiectiva ca orice cititor virtual
alex.dan alex - unii traiesc in rinduri pe care le si scriu, eu imi urmez rindurile date, multam de trecere

faci ravagii pe aici :)
e greu sa tii ochii deschisi e ca la footbal cand dadeam cu capul in minge inchideam intotdeauna ochii
esti bine ?
ai reusit sa faci ceva ?
m.

comparatia de mai sus m-a facut sa rid din suflet si cum e o raritate....da, mi-e bine, muncesc mult ca o furnica, doar ca e iarna, iar la vara ma joc de-a greierul....si imi numar maruntul: m-a impresionat ca te-ai scuzat la un alt scriitor, am uitat cum il cheama....ce v-o fi venind sa va tot comparati stilurile si sa cintariti virgulele, uite eu am probleme ha, ha....de ce cad umbrele invers decit as dori eu, iar buzele mele de ce au riduri, si corpul asta de unde vine ca mie nu mi l-a prezentat nimeni...astea da probleme....mai bine v-ati face pantofii de doua ori, asa spunea mama saraca ca sa nu ma jigneasca cind imi pierdeam vremea, imi plac si ultimele tale versuri, dar asta la noapte si scrie-mi ce faci cu volumul , si maida-te jos de camila emire

....de pe camile emire (pe-ul il mincase pisica!)

poezie greu de digerat !

traire la fel de grea, valuri de impresii care se suprapun in zile care te cladesc ori te descompun, plus un filtru personal, multam de trecere ana

am revenit la cele spuse de tine, evident ca din prima dimineata m-ai pus pe ginduri....iar cu steluta ma obligi ce poate n-ar reusi nu stiu cite critici, ma trezesc si-mi mototolesc ideile , cum as putea sa rasucesc ideea \"ieri n-am murit de doua ori\", propusa de tine...cele scrise sunt un fel de oglinda a celor intimplate, asa s-a ajuns si la titlu, promit insa sa ma trag de urechi daca nu-mi reuseste calatoria ...sunt curioasa in continuare