Andu Moldovan

Umorul este si va ramane calea noastra cea mai accesibila spre mantuire... nu stiu cine a spus asta, uneori cred ca am spus-o chiar eu, e posibil dar nu sunt sigur. Am citit aici patru scrisori (o patrulogie as numi-o, pentru ca Elia apare de doua ori, de, fiecaruia dupa rang :-) pline de seva si pentruca tot e vorba despre tantari pe aici, vin si eu cu un banc pe aceasta tema. Se facea ca o tipa bine de tot, insa cam \"singurica\", isi facea de lucru prin revistele cu \"oferte\" si gaseste un anunt care ii atrage atentia: dresor de tantari, am tantari capabili sa satisfaca orice femeie. Suna fata, aranjeaza vizita, la ora stabilita apare un tip bine cu o cutiuta in mana. Zice \"sarumana\", tipa se dezbraca, se intinde pe pat goala, tipul deschide cutiuta, iese un tantar... bazzz... bazzzz... se lipeste de tavan. Tipa asteapta, tipul incepe sa-l indemne, hai ma, hai, nu ma face de ras... Dupa cateva minute penibile tipul se uita incruntat la tantar si spune: \"bine nemernicule, uite, iti arat pentru ultima oara!\"
Drag de voi,
Bobadil.

(scuze Cory)
Unde vezi tu mey poeta mea preferata (na, ca ti-am facut si un compliment circumstantial de mod :-) vreun timp trecut (si cu atat mai mult \"hotarat\") in exprimarea mea \"acestei senioare Nora Iuga care ne arata mereu ca nu a trait degeaba\" te rog lumineaza-ma sa mai invat si eu cate ceva. Multumesc,
Bobadil.

Asta e chiar o veste buna Pane! Unde va avea loc presupun ca nu se stie inca, altfel ai fi zis tu, iar dupa podul ala din poza presupun ca va fi undeva pe aproape de Agigea :-)
Oricum ar fi, eu imi doresc sa se revina la acele minunate ore ale dupa-amiezii (adica dupa 17:00) ca in club A, backstage and such, cand participarea, zic si eu, ar fi mai numeroasa (cel putin in ceea ce ma priveste :-) Ora aia 14:00 din Deko m-a ucis...
Bobadil.

Teea, cu riscul unui banal off-topic (desi sper in clementa editorilor), te salut eu bobadil \"din utero\". De doua ori te salut, a doua oara pentru ca acest poem are in el ceva din astre... cu jocul si fuga lor spre rosu.
Te mai astept cu poeme pe aici, there is only one like you and she is just you again and again.
Bobadil.

m-am gandit ca asta chiar nu ar fi prima mea experienta de debarcare pe o insula pustie si ca de fiecare fusesem cat pe-aci sa innebunesc de exaltare. Ascuns inapoia mormantului unui Chateaubriand asteptam fluxul si-mi petreceam noaptea dardaind cu fata spre luminile calde din casele piratilor. Mi-a parut rau sa fiu tocmai acolo fara nicio femeie asa ca m-am dezbracat de piele ca sa pot face mai bine dragoste cu cerul si cu pamantul. M-am intepat la fese, dar am avut exaltari de poet si am luat orizontul de martor al geniului meu.
Parerea mea de la marea moarta, cu timbru par avion... un poem de exceptie, dincolo de tot ceea ce poate fi numit asa: neputinta de a ne intelege unii cu altii.
Bobadil.

Iata un experiment reusit de anatomie a cotidianului... am zis-o eu si nu o singura data ca Ioana Barac are acest simt acut al perceptiei \"realului\"... iar apoi intervine stiinta de a manui o anumita latura descriptiva, desfasurata cu multa atentie la detaliu (oarecum scenaristic, dar asta e :-) care completeaza un tablou amintindu-mi de panzele lui Degas, cu acele imagini care, odata ce ti-au trecut de retina, te vor urmari pesemne o viata intreaga.
Aprecierea mea vine la acest poem nu pentru ca ar fi vreo noutate absoluta (acest gen de scriere il intalnim la mai multi, chiar aici pe site) ci pentru ca este o reusita aproape desavarsita dpdv al exprimarii, al \"logosului\" iar insertiile hai sa le numesc \"filozofice\" sub forma de lait-motiv joaca aici un rol esential. Un poem pe care il instelez in aceasta dupa-amiaza de octombrie.
Un poem sincer, imi place asa Ioana,
Bobadil.

Li (pardon Cory),
Stiu ca Nora Iuga traieste, eu spuneam ca nu a trait degeaba la fel cum mi-as dori sa spuna cineva despre mine ca nu am trait degeaba, probabil ca nu mai stiu sa ma exprim exact, adica la nivelul pretentiilor unilor si altilor (altelor) care cauta nodul in... cravata.
Bobadil.

Aici chiar m-ai pierdut Cory... am citit de doua ori, prima oara asa pur si simplu, a doua oara mi-am pus ochelarii (ceeace la mine se intampla rar) si tot ce am simtit a fost doar asa, o sfarseala prin oase. Si m-am intrebat de ce oare trebuie sa fie lucrurile astea pe care le scrii tu atat de nocive, parca \"on purpose\". Mi-ai amintit intr-un anume fel (ca scriitura) de \"lebada cu doua intrari\" nu stiu daca ai citit, insa mie cartea aia mi-a placut, ca sa nu mai vorbesc de personalitatea acestei senioare Nora Iuga care ne arata mereu ca nu a trait degeaba... dar nu as putea spune acelasi lucru despre textul acesta al tau. Asta e insa doar parerea mea. atat
Bobadil.

Fuse ziua ta, Poete? Pai sa ne traiesti intru ani multi, cu sanatate si bucurie, desi asa, pentru un poet ca matale ar fi trebuit sa-ti urez cat mai multe belele si intristare, ca din alea de le-am zis la inceput n-a iesit niciodata vreun poem mai de Doamne-ajuta :-)
Bobadil.

Insa mie imi va placea mereu \"spusul\" mai mult decat \"nespusul\" cand citesc. De aceea raman un admirator al Elei atunci cand \"spune\" mai degraba decat atunci cand \"nespune\". Si daca ar fi si numai pentruca ea stie cu adevarat sa \"spuna\", ceea ce, sa marturisim cu mana pe inima, nu este la indemana oricui.
Bobadil.

Pana la urma acest \"mar adentro\" isi trage seva simbolistica din \"marea moarta\"... (mai ales in filmul cu pricina) Dar eu cred ca Ela aici doreste sa-i dea alte valente (interiorizare, profund, etern, nesfarsit) dar referirea la \"el mar adentro\" (cam asa ar trebui sa sune bine in spniola :-) nu face decat sa aduca textul in conul de umbra al mortii, Marea Moarta de fapt este marea interioara, sub \"nivelul marii\" - cel obisnuit. Scuze daca m-am lungit
Bobadil.

Asa e, acum am vazut-o si eu. Dar pana mai ieri nu era, mai ceva ca flacaruia, uite-o nu e :-) Dar nu-i bai, e clar ca ne aflam in plina tranzitie :-)
Multumesc,
Bobadil.
P.S. Mai are si Daniel Marin dreptatea lui cu nr. ala de afisari, acum am constatat si eu, la textele mai vechi pare ca se \"limiteaza\" la 255. Asta imi aminteste de octetii de la programare arza-i-ar focu\' !

Mie mi se pare ca este vorba despre Gigi Becali.
Mai am totusi o indoiala, ar putea sa fie si Marean Vanghelie.
Drag de tine Razvane, cautatorule de diamante in noroi,
Bobadil.

Am citit comm-urile si am inteles de la Ela ca e vorba de filmul \"mar adentro\", m-am dus pe google si am vazut ca e un film foarte bine apreciat, din 2004, care trateaza un subiect delicat: euthanasia si dreptul fiecaruia de a alege sau nu viata. Eu nu am vazut filmul, dar voi incerca sa-l vad. Oricum, ce pot sa spun este ca discutiile pe aceasta tema sunt \"neverending\" (iar parerea mea oricum nu conteaza) si ca in poemul asta, daca nu spunea Ela, numai la euthanasie nu ma ducea gandul.
Bobadil.

Aici cred ca Traian incearca sa strecoare o umbra (racoroasa? :-) de indoiala asupra interesului real al \"martienilor\" fata de verdele acela \"racoros\" al ochilor fetei de pe bulevardul timisoara (as fi preferat sa-i spui ho-si-min sa fiu sincer) deoarece nimeni nu stie (si de fapt nici eu nu cred) daca Galla Placidia doarme acolo in mausoleul care-i poarta numele, nu?
Mi-a placut ideea,
Bobadil.

... prin poemul acesta vasile! Intai \"numiti-ma cu numele imaginar\", as fi zis \"strigati-ma cu numele\" sau altfel ca sa eviti acea repetitie...
Apoi intai e un leu, apoi in final e un urs, ce sa zic? Animal mare sa fie, carnivor polar (atunci e urs) dar e si \"leu\" \"strivind ditai musuroiul de furnici\" - asta mi s-a parut constructia cea mai solida a poemului.
Ciudat este ca acest poem (desi cred ca intentia voita a autorului este sa te duca tocmai acolo) nu mi-a sugerat deloc lumea circului, mai degraba o lume a unei alegorii, mai aproape de vis decat de realitate, circul este aparenta, ca intotdeauna, inselatoare...
Penultima strofa poate ca inchide in ea un mesaj, eu nu l-am recpetionat, si mi s-a parut \"aruncata\" din context, poate e doar o \"variatiune\" pe ideea culorii.. clovn-ul.. cine stie?
Finalul e bun, cum bine sesizeaza emil, dar nici pe departe din \"galeria de aur Vasile Munteanu\" :-)... am eu niste finaluri de la Ted pe care le-am batut in cuie de perete :-)
Daca stau sa ma gandesc bine, uite acush caut un poem pe care l-am scris demult tare si cred ca a fost primul postat pe poezie.ro, daca-l gasesc il atasez aici in comm (sper sa nu-mi treaca la off-topic din cauza asta, daca da, cauta tu te rog pe acolo) poate citesti si poate zambesti Ted.
Cu pretuirea mea,
Bobadil.

Reportaj

Cu pasul greu mă plimb prin cușcă
M-ai azvârlit, îți amintești, aici
Pe când eram adolescent.
La circ tu mă crescusei,
Dar devenisem neatent.
Când tu ma mângâiai din bici
Si îmi ieșea totul pe dos
Eu, fascinat priveam
Doar la piciorul tău frumos.
Din sâni tu-mi porunceai
Să urc
Și eu urcam
La tine,
Din coapse tu-mi cereai
Să ma cobor
Și coboram
În tine,
Prin cercul ce îl aprindeai
Treceam
Cu tine.
În fapt eu mă împleticeam,
De-aceea biciul tău plesnea,
Și-apoi mă-mpotriveam,
Și biciul iar plesnea
Când colții mi-i mijeam,
Mușca adânc din carnea mea.
Eu îmi lingeam urma de sânge,
Era atât de roșie,
Dar nu durea.
Lingeam, era plăcerea mea
Pe când loveai,
Loveai adânc în carnea mea,
Iar lumea strânsă-n acel circ
Era de rău, nu mai râdea.

* *
Te-aștept să vii incă o dată,
Ceața din juru-mi se ridică,
Și simt c-o să-mi apari
Prin lumea lăngă gratii adunată
Ce râde acum, dar i-este frică
De colții mei mijiți și tari.
Mă uit prin toți… nu ești, ciulesc urechea,
Să fii cu mine nu te-nduri.
Îmi amintesc, mi-ai spus “uite-ți perechea”,
Când mi-ai adus Leoaica tânara-n călduri.

***

De-afară-un chip frumos se-apropie de mine.
Aș vrea să pot să-i strig să se oprească,
Cât nu-i târziu și-i curge-n vine
Un sânge cald,
Cât are inc-un zâmbet
Pe dulce fața-i omenească.
Nu știu ce vrea, poate
E o nebună.
De dimineață a plecat de-acasă
De lâng-al ei bărbat
Ce n-a știut să-i spună
În zorii zilei cât e de frumoasă.
Mai fac doi pași și stau pe loc,
O văd tot mai aproape,
Nu o-nțeleg de ce își face loc,
Dar pot acum să o privesc
Îndeaproape.
Da, negreșit are ceva din tine,
Ceva din râsul tău copilăresc
Și din parfumul tău, din carnea ta,
Din al tau sange femeiesc
Ce-mi curge azi prin vine.
Dar nu... acum e lângă mine.
În ochi noi ne citim dorința
De-a face dragoste
Aici, acum, în văzul orișicui.
Mă-ntind și o apuc de coapse bine
Și peste ea ma sui
Ca un barbar,
Împătimit vreau să îmi vărs sămânța
Adânc în ea.
Îi simt căldura
Cum tot mai sus în trup îi crește,
O simt cum se-arcuiește
Și-apoi incremenește
Într-un orgasm
Mortuar.

...vis-a-vis de \"recomandarea\" acestui poem, si asta nu pentruca nu ar fi un poem valoros, iar \"actul\" recomandarii unui poem pe poezie.ro un act discretionar al unui (unei) editor (editoare). Eu vreau sa ma refer la un alt aspect si anume la acela al \"actului reflex\" de a semnala atentiei generale aproape orice poem semnat Mihai Leoveanu. Eu cred ca Mihai Leoveanu se recomanda singur pe site pentru o lectura pe cat de asidua, pe atat de aprofundata iar in acest context, zic eu, orice act de \"atragere a atentiei\" asupra sa este futil, de fapt, mai degraba redundant. Desigur, eu vreau sa-i multumesc pe aceasta cale lui Mihai ca inca ne ofera spre lectura textele sale pe acest site si mi s-ar parea indecent sa ne trezim in postura de a ne da cu parerea aiurea asupra acestora pe la subiecte fierbinti & such. Si spun asta asa, ca un fel de raspuns la intrebarea lui perseu, desi cel mai bine ar fi fost sa nu fi aparut deloc o astfel de situatie.
Parerea mea,
Bobadil.

Tu, mereu atenta la detalii... :-)
Ai dreptate si mea culpa, dar nu l-am lasat pe bobadil inca sa plece de langa mine, desi in ultimul timp imi cam face zile fripte :-)
Uite, e aici!
Bobadil.
P.S.
Acum ca am inteles sensurile din peseuri :-)zic ca putem sa lasam monstrul sa doarma :-) Dar tu sa nu dormi Bobadile! Rusine sa-ti fie! Ce naiba... Mai semneaza o data sa nu ramai dator :-)
Drag,
Bobadil.

Diamante, stralucire cu multe fete. Poemul merita insa (ca si diamantul) un pic slefuit. Insa diamantul tot diamant ramane. Sa mai pun si eu o stea dupa Felix? Mai bine sa fie doar asa, din vorbe... nu de altceva, dar sa pot dupa comm-ul asta sa inchid ochii cand dorm
Bobadil.

Ba sa nu obosesti Ela! Sa faci bine sa rafinezi cum doar tu stii mai bine!
Bobadil.
P.S. Iar despre serpi numai de bine! Sa nu trezim monstrul adormit, zic si eu...