Poezie
Peste lucruri
Poezifanii
1 min lectură·
Mediu
Sunt eu acela care spală pietrele,
ascuns într-o dragoste puternică
pentru mareele veștilor
cardiace. Implor o altă viață,
chiar așa: sunt inventat după
revoluțiile sufletelor, simt cum coboară
cerul peste mine și nu pot
părăsi nisipurile șerpilor mei,
mâinile mele care n-au nici o vină.
De cealaltă parte farul îmi lumina noi drumuri,
orizontul mi se arăta ca o ieșire
din ascunzătoarea blănurilor
acestea sub care am fost asasinat
în mijlocul pădurilor
eliberate de sclavia cerului,
clandestin sunt eu peste lucruri.
002736
0