Poezie
Joc
Poezifanii
1 min lectură·
Mediu
începuse jocul ca o boală
fără leac, culegeam flori,
fluturi, culegeam clipele
din lacuri cu mintea abur
cald, trup sfâșiat în
lumini, în cascade, în apropierea
a ceea ce seamănă cu tine.
Știu că urcam pe părul tău, știu că
orizontul era surâsul
umed ca o plajă. te rătăcesc,
te adulmec până când
de teamă începe scufundarea în șoaptă
după fiece îmbrățișare. Nu privesc înapoi
se-aud lătraturi de câini
se-aud pești zburători
vine un timp necunoscut nouă
mă-ntreb: am cuvinte pentru
despărțire mea de mine?
începuse jocul prin firidele piramidei
priveam planetele trecând
fulgerător prin inimă.
023599
0
Maria