Poezie
Joc
Poezifanii
1 min lectură·
Mediu
începuse jocul ca o boală
fără leac, culegeam flori,
fluturi, culegeam clipele
din lacuri cu mintea abur
cald, trup sfâșiat în
lumini, în cascade, în apropierea
a ceea ce seamănă cu tine.
Știu că urcam pe părul tău, știu că
orizontul era surâsul
umed ca o plajă. te rătăcesc,
te adulmec până când
de teamă începe scufundarea în șoaptă
după fiece îmbrățișare. Nu privesc înapoi
se-aud lătraturi de câini
se-aud pești zburători
vine un timp necunoscut nouă
mă-ntreb: am cuvinte pentru
despărțire mea de mine?
începuse jocul prin firidele piramidei
priveam planetele trecând
fulgerător prin inimă.
023.607
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Andrei Dobrowensky
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 96
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 21
- Actualizat
Cum sa citezi
Andrei Dobrowensky. “Joc.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/andrei-dobrowensky/poezie/162313/jocComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
ADMulțmesc ca ai zăbovit prin cuvintele mele. Jocul își scrie singur regulile. Ultimile trei versuri fac parte din joc și n-am să intervin cu nimic. Pentru că nu aveam cuvinte pentru despărțirea mea de mine am preferat un joc străin mie, un microcosmos al inimii dacă vrei.
0
Maria