Poezie
De cicoare
Poezifanii
1 min lectură·
Mediu
într-altă seară mă vedeam
pe câmp, herghelii de cai morți
alergau sărindu-mi în ochi.
nu era lumină, constelațiile îmi
proiectau umbra undeva departe;
ca întotdeauna mi-a fost teamă
vorbind o altă limbă,
nu cea în care m-am născut,
o limbă interzisă auzului,
de pe vremea când nu existau
decât florile de cicoare.
002887
0
